• Proiect editorial aparut sub egida Centrului Cultural "Lucian Blaga" Sebes, pentru Festivalul International "Lucian Blaga" Sebes - Lancram, Editia a XLV-a, 23-25 mai 2025

 

Cartea lui Eugeniu Nistor este consacrata unor mari personalitati ale gandirii filosofice romanesti, cu un bine-venit adaos asupra aspectelor de fond ale spiritualitatii noastre. Trecand dincoace de negurile mitologiei antice si medievale autohtone - din care se desprind aura legendarului intelept Zamolxis, unele episoade ale crestinismului timpuriu din arcul carpatic, dar si chipul glorios al umanistului de talie europeana Nicolaus Olahus -, cercetatorul staruie, mai ales, asupra ideilor curentului iluminist si a figurilor emblematice ale carturarilor Scolii Ardelene: Samuil Micu Clain, Gheorghe Sincai, Petru Maior, Ion Budai-Deleanu, aducand totodata in actualitate practica mecenatului si a contributiilor voluntare ale clericilor aromani - toti acestia simtindu-se "chemati sa puna umarul la zidirea unei lumi in grai romanesc"! Personalitatilor fondatoare ale culturii noastre moderne si actuale - Titu Maiorescu, Mihai Eminescu, George Cosbuc, Ion Petrovici, Constantin Radulescu-Motru, Lucian Blaga, Constantin Noica - le sunt dedicate studii si eseuri separate, contributiile lor fiind prezentate cu acribie, argumentat, intr-o expunere clara si precisa, care confirma certa vocatie hermeneutica si pasiunea staruitoare a autorului acestei carti pentru filosofia si spiritualitatea romaneasca din toate timpurile. - Acad. Gheorghe Vladutescu

 

Primele lucrari de filosofie romaneasca au aparut tarziu deoarece, in absenta unui limbaj specializat, acest lucru nici nu era posibil, iar cand a fost sa fie, s-a petrecut sub influenta curentului iluminist si a efervescentei miscari junimiste. Ideile lui Maiorescu si directia sa critica au avut efectele unei revolutii in cultura noastra, stimuland puternic spiritul creator al generatiilor de ganditori si de literati de la sfarsitul veacului al XIX-lea si inceputul celui urmator, atingand apogeul in perioada interbelica. Atunci, pe fondul sincronizarii cu filosofia occidentala, se afirma tendinte, concepte si teorii originale, se impun autori de sisteme de gandire si personalitati cu manifestari academice inalte in diverse ramuri si orientari filosofice, precum logica, epistemologia, gnoseologia, metafizica, filosofia dreptului, filosofia istoriei, filosofia culturii, estetica etc.

 

Tot dupa Unire, filosofia din Romania devine mai vizibila si pe plan institutional, daca luam in seama prestigiul facultatilor "de filosofie si litere" din Bucuresti si, mai tarziu, din Cluj, dar si fondarea unor institutii adiacente (Societatea Romana de Filosofie, Revista de filosofie, revista Saeculum, mai multe edituri de profil etc.) si lansarea unor proiecte cultural-filosofice pe termen lung, asa cum a procedat Lucian Blaga in articolul "Despre viitorul filosofiei romanesti" (1943), in care indemna tinerii la creatie filosofica, motivand ca "si romanul poate sa gandeasca lumea de la inceput", deoarece "a filosofa inseamna (...) a accepta orice filosofie constituita cel mult ca izvor..." Din pacate, aceste intentii generoase, ca intregul elan creator interbelic, s-au risipit si s-au frant sub apasarea valurilor de intuneric care s-au abatut asupra tarii dinspre... Rasarit, descurajand si franand evolutia gandirii filosofice romanesti vreme de aproape o jumatate de veac!