Flash-uri din intamplari curgatoare. Jurnalul unui terapeut anonim. Poezie terapeutica 2000-2001

Dragostea, acest sentiment misterios care, de la inceputul veacurilor, sfasie in milioane de particule ratiunea si calatoreste prin fiinte ca un rollercoaster… Scriitorii i-au dedicat cuvintele lor sangerande, pictorii – culorile rapitoare, iar muzicienii i-au adus drept omagiu sunete parfumate. Poezia, poate cea mai speciala si declarativa forma de expresie a sentimentelor sadite iremediabil in trupul omului, este abordarea Iolandei Mitrofan intr-o profunda autoinvestigatie a universului interior. Animata de iubirea pentru vibratia vietii, autoarea imprima versurilor simboluri pentru care are o afinitate speciala, eul poetic dezvaluindu-se treptat, pe masura ce introspectia se adanceste.

 

Versurile semnate de Iolanda Mitrofan (Indara) se afla la granita dintre sensibilitate si un soi de nostalgie asumata la care ai acces abia dupa ce ai dezlegat macar cateva taine ale vietii. Sensibilitatea accentuata nu obstructioneaza insa atentia, acea stare de trezie analitica, caracteristica mai ales celor care au in grija studiul mintii si al comportamentului uman. Volumul de fata, cel de-al cincilea publicat de autoare, rasfata cititorul prin imagini poetice tulburatoare: „firul de argint care te inconjoara”, „ii scriu poeme schioape lui Dumnezeu pe un petec de inima”, „umbra ta alungita – fluviu in cautarea oceanului sau ranile mele se deschid ca nuferii”. Un fin instinct pentru metafora transforma cuvintele intr-un spectacol filosofic efervescent oferit celor dispusi sa-l gazduiasca in scena mintii lor. - Violeta Pavelescu