Care este limita etica a cunoasterii?

 

O poveste clasica horror care depaseste sfera literara si suscita numeroase dezbateri filosofice cu privire la viata si moarte, dar si la relatia dintre creator si creatie. 

 

Monstru sau creatura neinteleasa? Doua sute de ani mai tarziu, experimentul lui Victor Frankenstein inca ne bantuie, nu doar din ratiuni ale terorii, ci si ale indoielii: poate fi iubita o fiinta in ciuda fricii pe care o provoaca? Una din cartile clasice care ridica intrebari si in prezent.

 

Dupa chinuitoare experimente, Victor Frankenstein, pasionat de invataturile vechilor alchimisti si vesnic tulburat de misterul mortii si de necunoscutul ce ii urmeaza, reuseste sa insufle viata unei creaturi dincolo de orice inchipuire cosmaresca. Renegat de propriul creator, asa-zisul monstru da dovada de o dorinta neostoita de a deprinde traiul si limba oamenilor, de a le fi aproape si de a-i iubi si a fi iubit. Constient de aspectul sau dezagreabil si intampinat numai cu ura si violenta, monstrul se lasa in cele din urma manat de razbunare impotriva celui care l-a adus in lume. 

 

Depasind sfera literara, Frankenstein este, in primul rand, o poveste clasica ce suscita numeroase dezbateri filosofice si etice cu privire la viata si moarte, dar si la relatia dintre creator si creatie.

 

O fictiune romantica atat de ciudata ca natura, incat ar trebui sa-i descriem genul inainte sa incercam o explicatie a operei individuale. - Walter Scott, Blackwood’s Edinburgh Magazine

 

Cu o perspectiva sumbra asupra naturii si a omului, una vecina cu ireverenta, in ciuda celei mai scandaloase improbabilitatii si sacrificand totul spre a o duce la indeplinire, romanul isi depaseste maretul prototip; dar, in schimb, poseda o forta similara cu fascinatia, una care stapaneste aceleasi limitari dure si naprasnice ale pasiunii, dar usurate intr-o oarecare masura de aspectele mai blande ale sentimentelor simple si domestice. Nu s-a inchipuit nicicand o poveste mai nebuneasca, si totusi, asemenea majoritatii operelor de fictiune ale epocii, este oarecum conectata la realitate, amintind de preocuparile si de pasiunile populare ale vremii. - The Edinburgh Magazine, and Literary Miscellany 

 

Povestea de fata nu este inventia unui scriitor obisnuit; si cu toate ca suntem socati de ideea pe care se construieste aceasta opera de fictiune, are multe parti izbitor de bune, iar descrierea peisajelor este desavarsita.  - The Gentlemen’s Magazine

 

Frankenstein e o lectura la fel de sonora si de influenta astazi, pe cat era in 1818. Textul abunda de farmecul si de energia tensionata care intampina o noua era a stiintei si a societatii... Insa este atat de interesant tocmai datorita partilor care-l fac sa fie atat de tulburator: ocazia de a vedea desfasurandu-se o poveste veche de doua secole. Una care se concentreaza atat de mult pe alegeri si pe potentialul schimbarii, incat il face pe insusi creatorul lui sa-si contemple schimbarile propriei fiinte. - Genevieve Valentine, NPR

 

Frankenstein contine patru povesti intr-una: o alegorie, o fabula, un roman epistolar si o autobiografie; un haos de fecunditate literara, care i-a adus foarte tinerei autoare dificila obligatie de a da explicatii despre "odioasa-i progenitura".  - Jill Lepore, The New Yorker

Traducere din limba engleza de Sorin Petrescu.