Romanul Fratii Hawthorne face parte din seria Jocurile mostenirii

Grayson Hawthorne a fost crescut ca mostenitor al bunicului sau miliardar, invatat de mic sa puna familia pe primul loc. Acum, marele Tobias Hawthorne a murit si familia lui a fost dezmostenita, dar unele lectii au ramas la fel de importante. Cand surorile lui vitrege au mari necazuri, Grayson intervine si face exact ce stie el mai bine: rezolva probleme - eficient, precis, necrutator. Si fara sa se lase tras in jos de complicatiile emotionale.

 

Jameson Hawthorne adora riscul, este un cautator de senzatii tari si un maestru al jocurilor. Cand misteriosul sau tata apare si ii cere o favoare, Jameson nu poate refuza provocarea. Trebuie sa se infiltreze in cel mai exclusivist club de jocuri de noroc clandestin din Londra, unde se reunesc cei bogati, puternici si aristocrati, si sa castige un joc imposibil cu mize coplesitoare. Din fericire, Jameson Hawthorne traieste pentru situatiile imposibile.

 

Atrasi in aventuri dificile, in capetele opuse ale lumii, Grayson si Jameson - cu ajutorul fratilor lor si al fetei care a mostenit averea bunicului lor - trebuie sa se gandeasca bine cine vor sa fie si ce va sacrifica fiecare dintre ei pentru a castiga.

"Decodificarea jurnalului lui Sheffield Grayson a durat toata noaptea. Cu cat Grayson avansa, cu atat reusea mai rapid sa traduca si sa transcrie in propriul caiet - tot de piele, precum cel al tatalui sau. Grayson a ignorat similitudinea. A ignorat tot ce era in jurul lui, in afara codului si a cuvintelor care se formau din el. La inceput, Sheffield Grayson parea sa fi folosit acest jurnal ca pe un registru neoficial, unde tinea socoteala banilor pe care-i deturna din compania sa. Nu erau numere de conturi bancare, dar, cu ajutorul datelor si al destinatiilor catre care plecau banii, existau niste indicii de urmarit. Genul de indicii pe care FBI ar fi cu siguranta capabil sa le urmareasca. Dar, pe masura ce Grayson inainta cu traducerea, iar datele din capul paginilor aratau trecerea lunilor si a anilor, tonul si continutul textelor scrise de Sheffield Grayson s-au schimbat. Jumalul trecea de la documentarea aproape in intregime a unor tranzactii ilegale, la ceva ce semana mai mult cu o... spovedanie. Acesta era cuvantul la care Grayson se tot intorcea pe masura ce decoda si transcria ce notase tatal sau - doar ca ceva nu era in regula. Cuvantul spovedanie implica oarecum ideea de vinovatie sau nevoia de a-ti lua o povara de pe suflet. Sheffield Grayson nu fusese un om impovarat."