Horia. Tragedie istorica in 5 acte
Horia. Tragedie istorica in 5 acte
240 de ani de la Martiriul lui Horia, Closca si Crisan. Editie aniversara si prefata de Mircea Popa
Omagiu editorial aparut sub egida Fundatiei Transilvania Leaders.
Ai neamului roman sfinti mucenici!
Voi ati cadut! - Idea se inalta! - (Ghita Popp)
Conflictul fundamental pe care piesa il reliefeaza, cu tensiunea dramatica cuvenita, era menit sa resusciteze la nivelul sfarsitului de secol XIX o noua atitudine luptatoare, ale carei radacini mergeau in timp pana la razmirita pusa la cale de acest brav si neinfricat produs al Muntilor Apuseni, anticipand lupta de mai tarziu a lui Avram Iancu. Imaginea de martir a curajosului luptator, cu sfarsit atat de tragic si de inaltator, reprezinta un fel de merinde sfanta, un viaticum transformat intr-un simbol esential al luptei romanilor pentru drepturi, prin readucerea in actualitate a cauzei pentru care el si-a dat viata de martir. Implicarea activa, curajoasa si fara compromisuri, era mesajul nobil al piesei, pe care ea il transmitea luptatorilor politici ai vremii, chemati sa redescopere o dimensiune sublima, de un tragism coplesitor, identificata in actiunea lui Horia si a tovarasilor sai, Closca si Crisan, care si-au asumat lupta, chiar daca aceasta presupunea riscul suprem. In orizontul eforturilor politice pentru dreptatea sociala si nationala ale elitelor romanesti conduse de PNR, drama Horia a lui Ghita Popp inscrie una dintre cele mai importante reactii publice vizavi de mostenirea testamentara pe care marele martir de la 1784 a lasat-o postumitatii. - Mircea Popa
Ca suntem vinovati, nu pot se dic,
Dar’ ca noi purtam la toate vina,
O ved, caci faptele sunt ale noastre,
Si ale noastre si urmarile.
Dar’ martor ne e Tatal cel ceresc!
Nu pofta de-a prada si pustii, -
Al nostru drept, rapit de-un neam strain,
Al bietului Roman nacaz si chin,
Aceste ne-au impins la resculare.
Cand dreptul teu cu bine nu-’l poti scoate.
Ia arma ’n mana, arma-’ti da dreptate!
Asa suna a firii lege vechie!
Si ’n lupta pentru traiul vietii noastre,
Noi cel putin aceasta aspra lege
Avem pe partea noastra. -
Dara voi,
Respundeti, ce-aveti voi pe partea voastra,
Cand ne aduceti asta judecata?
In semn de apreciere a farmecului limbajului vechi si pentru a mentine vie amintirea unui fapt crucial in sens fondator si a fauritorilor sai, publicam piesa de teatru Horia in editie anastatica. La momentul actual se realizeaza demersuri in vederea descoperirii autorului exact al acesteia; astfel, a nu fi confundat cu Ghita Popp, om politic si luptator pentru Unirea Transilvaniei cu Romania, nascut (1883) cu putin timp inainte de publicarea acestei tragedii istorice (1891).
Descrierea produsului
240 de ani de la Martiriul lui Horia, Closca si Crisan. Editie aniversara si prefata de Mircea Popa
Omagiu editorial aparut sub egida Fundatiei Transilvania Leaders.
Ai neamului roman sfinti mucenici!
Voi ati cadut! - Idea se inalta! - (Ghita Popp)
Conflictul fundamental pe care piesa il reliefeaza, cu tensiunea dramatica cuvenita, era menit sa resusciteze la nivelul sfarsitului de secol XIX o noua atitudine luptatoare, ale carei radacini mergeau in timp pana la razmirita pusa la cale de acest brav si neinfricat produs al Muntilor Apuseni, anticipand lupta de mai tarziu a lui Avram Iancu. Imaginea de martir a curajosului luptator, cu sfarsit atat de tragic si de inaltator, reprezinta un fel de merinde sfanta, un viaticum transformat intr-un simbol esential al luptei romanilor pentru drepturi, prin readucerea in actualitate a cauzei pentru care el si-a dat viata de martir. Implicarea activa, curajoasa si fara compromisuri, era mesajul nobil al piesei, pe care ea il transmitea luptatorilor politici ai vremii, chemati sa redescopere o dimensiune sublima, de un tragism coplesitor, identificata in actiunea lui Horia si a tovarasilor sai, Closca si Crisan, care si-au asumat lupta, chiar daca aceasta presupunea riscul suprem. In orizontul eforturilor politice pentru dreptatea sociala si nationala ale elitelor romanesti conduse de PNR, drama Horia a lui Ghita Popp inscrie una dintre cele mai importante reactii publice vizavi de mostenirea testamentara pe care marele martir de la 1784 a lasat-o postumitatii. - Mircea Popa
Ca suntem vinovati, nu pot se dic,
Dar’ ca noi purtam la toate vina,
O ved, caci faptele sunt ale noastre,
Si ale noastre si urmarile.
Dar’ martor ne e Tatal cel ceresc!
Nu pofta de-a prada si pustii, -
Al nostru drept, rapit de-un neam strain,
Al bietului Roman nacaz si chin,
Aceste ne-au impins la resculare.
Cand dreptul teu cu bine nu-’l poti scoate.
Ia arma ’n mana, arma-’ti da dreptate!
Asa suna a firii lege vechie!
Si ’n lupta pentru traiul vietii noastre,
Noi cel putin aceasta aspra lege
Avem pe partea noastra. -
Dara voi,
Respundeti, ce-aveti voi pe partea voastra,
Cand ne aduceti asta judecata?
In semn de apreciere a farmecului limbajului vechi si pentru a mentine vie amintirea unui fapt crucial in sens fondator si a fauritorilor sai, publicam piesa de teatru Horia in editie anastatica. La momentul actual se realizeaza demersuri in vederea descoperirii autorului exact al acesteia; astfel, a nu fi confundat cu Ghita Popp, om politic si luptator pentru Unirea Transilvaniei cu Romania, nascut (1883) cu putin timp inainte de publicarea acestei tragedii istorice (1891).
Detaliile produsului
