Fragment din cartea "Inima neagra ca noaptea" de Robert Galbraith:

"- Cum merge? intreba Strike, aratand spre feed-ul de Twitter al lui Anomie.
- Cateva chestii interesante, dar nimic important pana acum.
- Ar trebui sa facem in curand o sedinta de informare, spuse Strike. Apropo, Phillip Ormond poate sa se vada cu noi joia viitoare. A fost in Irlanda. A fost vacanta scolara.
- Super. De la Katya Upcott ai mai primit vesti?
- Nu, raspunse Strike. Am vorbit cu sotul, care mi-a spus ca ea era in acel moment in vizita la Blay la spital si parea destul de enervat din cauza asta. Ea n-a sunat inapoi. As putea sa-i mai dau un semn in dupa-amiaza asta. In fine... Twitter placut.
Ziua de aprilie era insorita, iar pe drumul scurt pana in Newman Street Strike avu timp de o tigara. Cand il vazu apropiindu-se, Shah se duse mai incolo pe strada, fara sa-i adreseze vreun cuvant, ceea ce ii dadu de inteles lui Strike ca tinta lor se afla in continuare in cladirea cu usi duble din sticla acoperite cu un model ostentativ in rosu, galben si albastru.
Strike tocmai se gandea daca sa se aseze la cafeneaua convenabil amplasata vizavi de birou si sa comande o cafea cand usile de sticla se deschisera si aparu Seb Montgomery. Arata exact ca orice tanar care putea fi intalnit la acea ora pe strazile din Fitzrovia: inaltime medie, slab, barba ingrijita, par inchis la culoare mai lung in crestet si scurtat in lateral, exact ca al lui Wally Cardew, si o tinuta complet neagra, constand din tricou, geaca, blugi si tenisi. Avea pe umar o geanta de postas, iar in mana - un telefon, la care tocmai tasta ceva. Strike verifica automat feed-ul de Twitter al lui Anomie, care era inactiv.
Lui Strike i se paru ca detecteaza la Montgomery un aer voios, ca si cum i s-ar fi terminat ziua de lucru, desi abia era ora 2. Banuiala i se confirma cand, in loc sa intre in vreun restaurant, Montgomery cobori in statia de metrou Goodge, in timp ce Strike il urmarea de la o anumita distanta.
Detectivul isi dadu seama curand ca Montgomery nu se ducea acasa, pentru ca luase metroul de pe linia Northern. Strike se urca in acelasi vagon, se posta intr-un colt si ramase acolo privind imaginea lui Montgomery reflectata in geamul intunecat. Tanarul se cracanase atat de tare pe scaun, incat nimeni nu mai putea sa se aseze pe locurile din stanga si dreapta lui, si parea sa joace un joc pe telefon. Din cand in cand ridica privirea. Cand se apropiara de statia Highgate, Montgomery baga telefonul in buzunar, isi puse geanta pe umar si se duse la usa."