Lynch isi prezinta teoria cu seriozitate, claritate si atentie fata de contextul istoric Acesta a scris o carte inteligenta care dezbate in mod onest probleme importante si extrem de actuale: Ne transforma internetul in cunoscatori pasivi?; Ne afecteaza internetul capacitatea de a gandi?; Ce se poate face in acest sens? etc. - David Weinberger, LA Review of Books

 

Din cuprins:
 

PARTEA I. NOILE PROBLEME VECHI ALE CUNOASTERII:

1. Forma noastra digitala de viata: Neuromedia • Socrate despre drumul spre Larissa • Bun venit la biblioteca!

2. Cunoasterea de tip Google: Raspunsuri la indemana • Suntem receptivi: descarcam fapte • John Locke este de acord cu mama • Suntem rationali: exprimam judecati rationale 

3. Judecati rationale fragmentate: Ne face internetul sa fim mai putin rationali?: Societatea abstracta • Cand izbucnesc lupte in biblioteca • Iluzia rationalista • Democratia ca spatiu al argumentelor rationale

4. Adevar, minciuni si social media: Stergerea adevarului • Realul ca virtual • Interludiu: SIM sau non-SIM • Neadevar, falsuri si minciuna nobila • Obiectivitatea si lumea noastra construita

 

PARTEA A II-A. CUM STIM ACUM

5. Cine vrea sa stie: intimitate si autonomie: Viata in panoptic • Valorile intimitatii • Bazinul de informatii • Intimitatea si conceptul de persoana • Transparenta si putere

6. Cine stie cu adevarat: multimi, „nori" si retele: Metafore moarte • Cunoasterea nu e doar in mintea noastra • Multimea atotstiutoare • „Netografia" cunoasterii

7. Cine ajunge sa stie: economia politica a cunoasterii: Democratizarea cunoasterii? • Egalitatea epistemica • „Walmartizarea" universitatii 

8. Intelegerea si omul digital: Marea cunoastere • Sfarsitul teoriei? • Intelegerea intelegerii • Cum sa faci precum Chuck • Dobandirea intelegerii ca act creator 

9. Internetul nostru: Tehnologia si intelegerea • Informatia si legaturile care ne unesc

 

 

    “In plus, exista foarte putine filtre pe internet. Cand organizatia ISIS a decapitat un jurnalist american in 2014 si a prezentat scena pe internet, YouTube a blocat accesul la videoclipul respectiv, iar Google a blocat cautarile. Cu toate acestea, videoclipul a continuat sa fie distribuit. In sfera digitala, informatiile, chiar si cele condamnabile din punct de vedere moral, gasesc intotdeauna o cale de acces.

    Daca adaugam aceste aspecte la cele discutate anterior - ca nu doar ceea ce stim, ci si modul cum stim se structureaza sub forma retelelor atunci putem accepta ideea ca nu mai este actual si nici util sa sustinem structura piramidala a cunoasterii. Poate cunoasterea nu are nicio temelie. Weinberger merge pana intr-acolo incat sugereaza ca, intr-adevar, cunoasterea nu se mai sprijina pe niciun fapt: „ideea ca piramida cunoasterii este construita pe o temelie nu este ceva de la sine inteles. Este o idee cu o istorie care acum coteste brusc pe un alt drum.”

    De fapt, indoielile in legatura cu reprezentarea fundationalista a structurii cunoasterii nu sunt nicidecum de data recenta. Filozoful pozitivist Otto Neurath - membru al celebrei grupari filozofice de la inceputul secolului al XX-lea, intitulata Cercul de la Viena - a propus o alta metafora. El a comparat procesul de justificare a convingerilor noastre cu actiunea de reparare a unei plute pe mare. Ca sa lucram la una dintre scandurile plutei, trebuie sa stam pe scandura alaturata. Daca, dupa aceea, trebuie sa reparam cea de-a doua scandura, atunci trebuie sa ne asezam pe prima. Nu putem repara toate scandurile unei plute pe mare, in acelasi timp. Cu alte cuvinte, atunci cand ne sustinem convingerile cu privire la un anumit lucru, consideram alte convingeri ca fiind de la sine intelese. Insa, mai tarziu, este posibil sa le punem pe acestea din urma sub semnul intrebarii si sa le consideram justificate pe primele. Nu exista niciun punct in afara plutei - in afara cadrului nostru de convingeri - pe care sa putem sta."