Dupa doua carti (eseuri argumentativ-literare) dedicate senectutii, varsta pe care profesorul Traian Cosma o priveste cu seninatate mioritica si cu umor de buna calitate, scriitorul ataca proza scurta, dand la iveala, iata, volumul Iubiri in balansoar - un panoptic extrem de variat de figuri, varste, medii si experiente umane care vorbesc despre iubire, timp si stingere. Asemenea marelui humulestean Creanga (cu care se inrudeste prin nastere si stramosi), scriitorul participa efectiv si afectiv la actiune, reinviind lumea lui I. A. Bassarabescu, Ion. Al. Bratescu-Voinesti, Delavrancea, Vlahuta, Caragiale, o lume a celor lipsiti de idealuri, banala, marunta, uneori meschina; o lume in care se amesteca aspiratiile nobile cu ratarile in dragoste, in familie, in relatiile umane, in viata de toate zilele. Nici vorba de o carte deprimanta. Dimpotriva, domina viziunea optimista, credinta in cele perene, convingerea ca in viata nimeni nu e pierdut in totalitate. In ciuda titlurilor eminamente "serioase", tonul general al prozelor sale e mai degraba unul jucaus, nelipsind umorul, ironia si autoironia, fantezia spumoasa, surpriza ludica. Totul transmis intr-un stil adecvat, natural, concis, decent, fara insanitati postmoderniste. E o placere sa-l citesti pe Traian Cosma. - Petrus Andrei