Primind aprecierile Academiei Romane pentru mai multe volume de versuri, Elena Farago este recunoscuta unanim ca fiind cea mai mare poeta a timpului sau. Inspiratia bogata si cugetarea adanca, muzicalitatea si forma desavarsita a versului, mladierea si stapanirea unei limbi pline de rezonanta sunt atuurile pe care poeta le adauga delicatetei sale, imprimandu-le in creatia sa de geniu. Aceasta perioada plina de satisfactii se completeaza cu aparitia celui de-al doilea copil, Cocuta Farago. Pentru Mihnea si Cocuta poeta scrie in 1913 doua volume de poezie pentru copii: "Pentru copii" si "Copiilor". In anul 1920 apare cartea de versuri si istorioare pentru copii. Din traista lui Mos Craciun, si aceasta premiata de Academie. A muncit pana in ultima clipa a vietii, desi era imobilizata din cauza bolii. Pe data de 4 ianuarie 1954, Elena Farago, poeta cu viata de roman si subiect de drama, asa cum o descria marele I. L. Caragiale, trecea la cele vesnice, la varsta de 75 de ani, fiind inmormantata de cunoscuti in Cimitirul Ungureni din Craiova. Despre inestimabilul dar pe care poeta Elena Farago l-a lasat in capitala Olteniei, Geo Bogza spunea: A fost o vreme cand, pentru orice intelectual roman, Craiova insemna Elena Farago. Acolo, in capitala Olteniei, continua o banie, datorita unei femei a carei casa cu usa mereu deschisa devenise o institutie: oricine ii trecea pragul pleca mai bogat sufleteste, mai hotarat sa respinga uratul si nedreptatea.