Limbajul si crampele mintale
Limbajul si crampele mintale
Limbajul si crampele mintale. (De la Bolzano la Quine)
Intr-o privire de sinteza, am putea spune ca aparitia filosofiei analitice a fost favorizata de trei situatii: in primul rand, incepand cu Bolzano, a fost constientizata ideea ca paradigma carteziana a cunoasterii, continuata si de catre Kant, una adanc psihologizanta prin accentul pus pe "eu", trebuie depasita, ca e nevoie de o "de - subiectivizare" a cunoasterii stiintifice, de aici ideea "expulzarii" gandurilor din minte, pentru a se putea garanta obiectivitatea actului cognitiv; in al doilea rand, pe linia empirismului englez, s-a ajuns la concluzia ca, in mod traditional, culminand cu pozitia lui Hume, empirismul s-a afundat si el in psihologism, accentul fiind pus pe relationarea limbajului cu mintea, si ca situatia se schimba abia cu John Stuart Mill, in centrul atentiei fiind adusa de acum relatia limbaj - lucruri, limbaj - lume exterioara; in al treilea rand, promotorii filosofiei analitice au si o solida pregatire stiintifica, in special in matematici, logica si fizica, existand convingerea ca procesul de "desubiectivizare" a cunoasterii nu se poate realiza in lipsa instrumentelor noii logici si ale matematicii. - Ioan Biris
Intr-o privire de sinteza, am putea spune ca aparitia filosofiei analitice a fost favorizata de trei situatii: in primul rand, incepand cu Bolzano, a fost constientizata ideea ca paradigma carteziana a cunoasterii, continuata si de catre Kant, una adanc psihologizanta prin accentul pus pe "eu", trebuie depasita, ca e nevoie de o "de - subiectivizare" a cunoasterii stiintifice, de aici ideea "expulzarii" gandurilor din minte, pentru a se putea garanta obiectivitatea actului cognitiv; in al doilea rand, pe linia empirismului englez, s-a ajuns la concluzia ca, in mod traditional, culminand cu pozitia lui Hume, empirismul s-a afundat si el in psihologism, accentul fiind pus pe relationarea limbajului cu mintea, si ca situatia se schimba abia cu John Stuart Mill, in centrul atentiei fiind adusa de acum relatia limbaj - lucruri, limbaj - lume exterioara; in al treilea rand, promotorii filosofiei analitice au si o solida pregatire stiintifica, in special in matematici, logica si fizica, existand convingerea ca procesul de "desubiectivizare" a cunoasterii nu se poate realiza in lipsa instrumentelor noii logici si ale matematicii. - Ioan Biris
35.00Lei
35.00Lei
Primești 35 puncte
In stoc
Comandă până la 14:00:
Estimare livrare marti, 2 decembrie
Descrierea produsului
Limbajul si crampele mintale. (De la Bolzano la Quine)
Intr-o privire de sinteza, am putea spune ca aparitia filosofiei analitice a fost favorizata de trei situatii: in primul rand, incepand cu Bolzano, a fost constientizata ideea ca paradigma carteziana a cunoasterii, continuata si de catre Kant, una adanc psihologizanta prin accentul pus pe "eu", trebuie depasita, ca e nevoie de o "de - subiectivizare" a cunoasterii stiintifice, de aici ideea "expulzarii" gandurilor din minte, pentru a se putea garanta obiectivitatea actului cognitiv; in al doilea rand, pe linia empirismului englez, s-a ajuns la concluzia ca, in mod traditional, culminand cu pozitia lui Hume, empirismul s-a afundat si el in psihologism, accentul fiind pus pe relationarea limbajului cu mintea, si ca situatia se schimba abia cu John Stuart Mill, in centrul atentiei fiind adusa de acum relatia limbaj - lucruri, limbaj - lume exterioara; in al treilea rand, promotorii filosofiei analitice au si o solida pregatire stiintifica, in special in matematici, logica si fizica, existand convingerea ca procesul de "desubiectivizare" a cunoasterii nu se poate realiza in lipsa instrumentelor noii logici si ale matematicii. - Ioan Biris
Intr-o privire de sinteza, am putea spune ca aparitia filosofiei analitice a fost favorizata de trei situatii: in primul rand, incepand cu Bolzano, a fost constientizata ideea ca paradigma carteziana a cunoasterii, continuata si de catre Kant, una adanc psihologizanta prin accentul pus pe "eu", trebuie depasita, ca e nevoie de o "de - subiectivizare" a cunoasterii stiintifice, de aici ideea "expulzarii" gandurilor din minte, pentru a se putea garanta obiectivitatea actului cognitiv; in al doilea rand, pe linia empirismului englez, s-a ajuns la concluzia ca, in mod traditional, culminand cu pozitia lui Hume, empirismul s-a afundat si el in psihologism, accentul fiind pus pe relationarea limbajului cu mintea, si ca situatia se schimba abia cu John Stuart Mill, in centrul atentiei fiind adusa de acum relatia limbaj - lucruri, limbaj - lume exterioara; in al treilea rand, promotorii filosofiei analitice au si o solida pregatire stiintifica, in special in matematici, logica si fizica, existand convingerea ca procesul de "desubiectivizare" a cunoasterii nu se poate realiza in lipsa instrumentelor noii logici si ale matematicii. - Ioan Biris
Detaliile produsului
