Cuvintele "Pe locuri, fiti gata, start" sunt strigate, de data asta, de atat de multe voci la unison. Asta e prima cursa mare la care participa si Alexis, ma gandesc. E ceva destul de special. Cursa pe care o castiga, detasat. Incerc sa ma tin dupa ea si, la un moment dat, suntem atat de aproape unul de altul, doar noi doi inaintea celorlalti, iar asta se simte bine. Pentru o fractiune de secunda, ma priveste, si vad ceva de nedesluisit in ochii ei. Un fel de ura, amestecata cu teama, cred, si nu stiu exact ce inseamna asta. Stiu sigur, in schimb, ca motivul pentru care ma priveste asa e acelasi pentru care ne-a facut praf pe toti in seara asta.

 

Petruta Marin scrie ca si cum ar fi fost acolo.
 

Asta a fost impresia unanima in redactie dupa lecturarea manuscrisului romanului Limitless.

"Fara limite" la ce? Ei bine, cam la tot. Existenta membrilor unei comunitati de motociclisti se deruleaza, oricum, la limita non-limitei, daca putem spune asta. De la cursele nebunesti pana la dragoste, de la ritmul vietii de zi cu zi pana la party-urile cu de toate, romanul Limitless le infatiseaza cititorului intr-o maniera cat se poate de dinamica, invaluita in mirosul benzinei arse si in praful ridicat de rotile ce se invart nebuneste spre un finish care, de multe ori, defineste si altceva decat doar finalul unei curse.