Devine evident faptul ca regasirea libertatii de expresie si a identitatii in multiculturalitate, cu o corelativa impunere a ei in ochii posteritatii, capata, in acest context, o ambitie (ne)marturisita a cineastilor de restituire, de eliberare a unor ganduri si trairi obsesive, chinuitoare, de povara anonimatului. O puternica senzatie a filmului ca necesitate razbate in infrastructura culturala a epocii, in perceptia publicului. Dincolo de o politica a culturii la care se raliaza sau de privilegiul autenticitatii in reprezentarile imagistice, sub unghiul conditiei hipermoderne, arta cinematografica asuma o miscare de contracultura de componenta avangardista, tocmai prin tentativa de (re)afirmare a unor identitatii culturale; in unele eseuri cinematografice se profileaza tenta unui camp (macro)politic, totalmente instabil si imprevizibil, pe cand alte documentare propun o deschidere spre universalitate, spre idealul de individ integrat in planetaritate, dotat cu o constiinta globala si receptiv la toate interconexiunile potentiale in care ar putea fi plasat. Experienta de cineast constituie, astfel, parte a unui proiect universal al conceptiei despre lume. Cei mai de seama reprezentanti ai speciei manifesta o constiinta estetica deosebita. Ei mediteaza la arta lor, la formele sale cu ardoare si spirit critic hiperbolic. [...]

Temeiul acestei carti poate fi tradus prin fascinatia pentru forta intuitiva, imaginativ-creativa a unor cineasti care au demonstrat ca filmul isi merita locul in peisajul emblematic al creatiilor culturale majore, peisaj guvernat de umanism si expresivitate, invederand ca, in ultima instanta, fiecare dintre noi este, intre anumite limite, actorul, scenaristul, regizorul si spectatorul propriei realitati. - Autorul