Important este in aceasta viata sa nu amani totul, sa spui ceea ce ai vrea sau sa arati persoanei dragi ceea ce simti, pentru ca timpul nu este niciodata socotit, el fuge si lasa uneori numai amintiri de vise nevazute si dorinte neimplinite…

 

Aceasta sunt eu, care am trait asemenea clipe in toamna anului 2017. Am pregatit pentru mama mea cateva poezii si o felicitare pentru ziua ei de nastere, pe care o sarbatoream in aceeasi zi, pe care le-am pregatit sa le public in ziarul din locul unde am copilarit. Voiam sa-i fac o mare surpriza, sa o bucur, pentru ca ei ii placeau poeziile, iar eu nu aveam rabdare sa vina ziua in care ea va citi aceste versuri. Vorbeam cu ea si parca ceva ma tot indemna sa-i spun, sa-i recit macar cateva randuri din ceea ce am scris, insa am lasat sa vina clipa, m-am inteles si la redactie… Insa a venit ziua si clipa care m-au lasat foarte rece, cutremurata de tristete si cu regret in suflet…

 

Mama s-a stins din viata pamanteasca inainte de mult-asteptata zi de a vedea surpriza pe care i-o pregateam eu de la distanta…

 

Aceasta carte de poezii pe care i-am dedicat-o mamei mele este intitulata Lumina sufletului meu pentru ca ea era lumina si speranta pentru mine, pe care mi le trimitea mereu prin cuvintele si prin vocea ei atat de blanda si convingatoare, care acum, in lipsa ei, imi strapunge inima de dor…

 

Va multumesc din suflet tuturor celor care o veti citi! - Lara Vikol