In romanul lui Slavici, ca si in contextul social si istoric al Banatului din care acesta se inspira ca prozator, ca sa treci Muresul de la Radna la Lipova, trebuie sa-i platesti podaritei si precupetei Mara Barzovanu o taxa. Mara, vaduva cu doi copii, Persida si Trica, are o dorinta de chivernisire cum nu s-a intalnit aproape la niciun personaj feminin din toata literatura. Apriga si zgarcita, pentru ei face totul, cu gandul la un viitor in care viseaza sa-i vada mai sus pe scara sociala. Doar ca Persida se indragosteste de Natl, care e fiu de macelar si mai e si papistas, ceea ce incurca rau lucrurile. Nici Hubar, tatal lui Natl, nu e multumit, semn ca in Banatul multicultural diferentele de etnie, de religie si de stare sociala nu sunt usor de trecut cu vederea. Persida si Natl, dupa ce nesocotesc vointa parintilor, indura tot felul de greutati, dar isi gasesc linistea si primesc si iertarea odata cu primul lor copil, care e botezat catolic. Criticii si istoricii literari considera ca Mara e un roman specific literaturii din imperiul austro-ungar de pe la sfarsitul secolului al XIX-lea, literatura de tip Biedermeier, care privilegiaza maruntisurile vietii burgheze de zi cu zi, cele care o framanta si pe eroina lui Slavici.

 

Compozitie epica sobra, Mara este primul roman obiectiv al Ardealului. - Tudor Vianu, critic si istoric literar roman

 

Mara a trecut neobservat, ba multi au socotit romanul neizbutit. In realitate, e aproape o capodopera. - G. Calinescu, critic si istoric literar roman