Matele din Kabul este o drama, nu neaparat drama lui Radu - personajul principal al cartii - ci, prin el, a tuturor copiilor nascuti intr-o lume violenta si lipsita de compasiune.
Eva Clemintinovschi, autoarea romanului, ii asigura chiar de la inceput pe cititori ca personajele si intamplarile prezentate sunt imaginare si ca orice asemanare cu realitatea este pur intamplatoare, iar daca Eva spune asta, inseamna ca asa este.
Totusi, tinand cont de faptele ce alcatuiesc firul narativ al cartii, se poate afirma cu tarie ca in zilele de azi o buna parte dintre copiii orfani inca ajung in orfelinate, razboaie inca sunt iar in locurile in care saracia este mare iar riscul de a muri de foame nu este o metafora, trupuri inca sunt de vanzare. Cat despre puii matelor din Kabul, ori din oricare alta parte a Pamantului, destui dintre ei inca sunt sacrificati cat inca n-au deschis ochii, acesta fiind si un fapt real, dar si o metafora totodata.
Cert este ca te poti intrista dar poti si zambi citind Matele din Kabul, caci cum altcumva poti reactiona privind spre lumea imaginara/reala, cu adevarat de rasu-plansu, descrisa cu atata maiestrie de autoarea cartii?
Lectura placuta, asadar, dragi cititori; sa citim, sa radem si sa plangem impreuna.