Intensitatea dramatică a interiorității eului liric se consumă într-un scenariu agonal translat în metafore puternice, reiterate de la un volum la altul în opera autorului, ceea ce face ca metaforicul să devină un accentuat cod de recunoaştere al scrisului lui Marius Olaru, ușor de identificat dincolo de mutațiile de sensibilitate sau de registru discursiv pe care poetul le înregistrează de la o carte la alta. Cea mai frapantă constantă din câmpul simbolic al acestui univers liric o reprezintă obsesia „poemului viu”, expresie concentrată a unei arte poetice organice, opuse discursului fosilizat, legată prin mii şi mii de fire de tot ce înseamnă artă şi valoare culturală autentică. - Constantina Raveca Buleu