Razboiul declansat, in februarie 2022, de catre Federatia Rusa, impotriva Ucrainei, a repus pe tapet modul in care este manipulata informatia, cu scopul de a influenta procesele politice, economice si sociale. Amenintarile cibernetice au explodat odata cu controversele iscate de rezultatele referendumului privind iesirea Marii Britanii din cadrul Uniunii Europene, dar si de alegerile prezidentiale, din 2016, din SUA, care au dus la victoria surprinzatoare a lui Donald Trump. Alaturi de criza catalana, aceste exemple demonstreaza cum poate fi deturnat un proces democratic in favoarea papusarilor, ce urmaresc scopuri si interese oculte. Cercetatorii fenomenului au incercat gasirea unei definitii coerente, care sa inglobeze toti factorii ce isi aduc contributia la reusita razboiului hibrid. Una dintre acestea apreciaza ca razboiul hibrid este un conflict nedeclarat, clandestin, disimulat, in care statul agresor urmareste obtinerea controlului asupra deciziilor politice, economice si sociale ale statului agresat. Asadar, o entitate (de obicei statala), pe baza unui program bine pus la punct, cu un instrumentar adecvat, proiecteaza o realitate alternativa asupra unui public-tinta, un concept fabricat, ce contine secvente de adevar, care este adus in presa mainstream, plecand din zona tabloidelor ori a social media. Cu cat aceasta realitate este mai bine conturata, utilizand tehnici de manipulare, se creeaza acele grupuri alternative, cu credinte diverse, care pot fi controlate, deoarece au muscat din nada intinsa de creatorii razboiului hibrid, si care pot altera deciziile politice din propria tara. - Catalin Negoita