Memoriile unui fost sagetator
Memoriile unui fost sagetator
• Autor distins cu Premiul Goncourt pentru literatura in 1960
Am fost prieten apropiat cu Vintila Horia. M-a impresionat faptul ca, desi avea un nume cu rezonante balcanice, de fapt un nume aroman turcit, Caftangioglu, din considerente patriotice isi luase ca pseudonim numele unui revolutionar ardelean. Mi-a dat ca exemplu pe romancierul francez Stendhal, nascut Henri Beyle care, intr-un voiaj prin Germania, vizitase oraselul cu acest nume. Acolo a ascultat o minunata muzica romantica luandu-si ca nom de plume numele acestuia, pe care apoi l-a consacrat. L-am intrebat odata pe Vintila Horia daca nu cumva suntem rude, dat fiind ca bunica lui Trandafir Djuvara fusese nascuta Caftangioglu, dar n-am primit raspuns, desi consider lucrul acesta mai mult decat probabil. Gasesc extraordinara descoperirea manuscrisului inedit al Memoriilor unui fost Sagetator si publicarea lor sub ingrijirea prodigiosului Cristian Badilita. De ce „fost Sagetator”? Pentru ca, pe stil vechi, el se nascuse in 18 decembrie 1915, asadar in zodia Sagetatorului, iar pe stil nou a devenit Capricorn (31 decembrie). In cazul meu, nascut in 18 August 1916 (Leu), am devenit prin trecerea la stilul nou , respectiv 31 August... Fecioara! Vintila Horia era doar cu 8 luni mai varstnic deca mine. Ce spuneti? - Neagu Djuvara
Am avut visul urmator: ma aflam in cerdacul casei de la Baltati, intr-un sfarsit de noapte, intr-un inceput de zi, intins pe un pat cu mai multi din familie. Vedeam foarte bine gradina din fata asa cum fusese in realitate, asa cum o contemplasem adesea, in zorii zilei, vara cand ma sculam devreme ca sa mergem la vanatoare sau ca sa sar in livada si sa culeg struguri si piersici inca ude si reci de roua, cand dintr-odata, inconjurata de o lumina mare, a aparut, pe bradul de sub cerdac, Sfanta Clara din Assisi. Imaginea era atat de limpede si de convingatoare, incat parea reala, n-aveam deloc senzatia ca visez, am cazut in genunchi, cutremurat, sfanta poate ca mi-a spus ceva, apoi a disparut in aceeasi corola stralucitoare, m-am trezit emotionat, absolut sigur ca totul fusese nu un vis ci o aparitie adevarata. Aproape ca tremuram, nu atat de emotie cat de entuziasm, pentru ca eram sigur ca de atunci inainte trebuia sa-mi schimb felul de a trai, ca aveam de urmat alta cale. Intr-un cuvant, ca destinul meu fusese insemnat de o porunca venita de dincolo si ca, in mine, nu mai era loc pentru niciun fel de indoiala. Am ramas in pat catva timp, coplesit de visul care ma locuia ca o posesiune binecuvantata, aveam inca foarte clara in minte viziunea, atat de limpede si de puternic desenata pe amintire incat si acuma o pot reconstitui fara greutate. O voce insotea viziunea. Din aerul inconjurator, dintr-o fiinta invizibila, cineva rostise: – Sancta Clara! In latineste, ca totul sa fie mai clar. - Vintila Horia
Am fost prieten apropiat cu Vintila Horia. M-a impresionat faptul ca, desi avea un nume cu rezonante balcanice, de fapt un nume aroman turcit, Caftangioglu, din considerente patriotice isi luase ca pseudonim numele unui revolutionar ardelean. Mi-a dat ca exemplu pe romancierul francez Stendhal, nascut Henri Beyle care, intr-un voiaj prin Germania, vizitase oraselul cu acest nume. Acolo a ascultat o minunata muzica romantica luandu-si ca nom de plume numele acestuia, pe care apoi l-a consacrat. L-am intrebat odata pe Vintila Horia daca nu cumva suntem rude, dat fiind ca bunica lui Trandafir Djuvara fusese nascuta Caftangioglu, dar n-am primit raspuns, desi consider lucrul acesta mai mult decat probabil. Gasesc extraordinara descoperirea manuscrisului inedit al Memoriilor unui fost Sagetator si publicarea lor sub ingrijirea prodigiosului Cristian Badilita. De ce „fost Sagetator”? Pentru ca, pe stil vechi, el se nascuse in 18 decembrie 1915, asadar in zodia Sagetatorului, iar pe stil nou a devenit Capricorn (31 decembrie). In cazul meu, nascut in 18 August 1916 (Leu), am devenit prin trecerea la stilul nou , respectiv 31 August... Fecioara! Vintila Horia era doar cu 8 luni mai varstnic deca mine. Ce spuneti? - Neagu Djuvara
Am avut visul urmator: ma aflam in cerdacul casei de la Baltati, intr-un sfarsit de noapte, intr-un inceput de zi, intins pe un pat cu mai multi din familie. Vedeam foarte bine gradina din fata asa cum fusese in realitate, asa cum o contemplasem adesea, in zorii zilei, vara cand ma sculam devreme ca sa mergem la vanatoare sau ca sa sar in livada si sa culeg struguri si piersici inca ude si reci de roua, cand dintr-odata, inconjurata de o lumina mare, a aparut, pe bradul de sub cerdac, Sfanta Clara din Assisi. Imaginea era atat de limpede si de convingatoare, incat parea reala, n-aveam deloc senzatia ca visez, am cazut in genunchi, cutremurat, sfanta poate ca mi-a spus ceva, apoi a disparut in aceeasi corola stralucitoare, m-am trezit emotionat, absolut sigur ca totul fusese nu un vis ci o aparitie adevarata. Aproape ca tremuram, nu atat de emotie cat de entuziasm, pentru ca eram sigur ca de atunci inainte trebuia sa-mi schimb felul de a trai, ca aveam de urmat alta cale. Intr-un cuvant, ca destinul meu fusese insemnat de o porunca venita de dincolo si ca, in mine, nu mai era loc pentru niciun fel de indoiala. Am ramas in pat catva timp, coplesit de visul care ma locuia ca o posesiune binecuvantata, aveam inca foarte clara in minte viziunea, atat de limpede si de puternic desenata pe amintire incat si acuma o pot reconstitui fara greutate. O voce insotea viziunea. Din aerul inconjurator, dintr-o fiinta invizibila, cineva rostise: – Sancta Clara! In latineste, ca totul sa fie mai clar. - Vintila Horia
PRP: 45.00 Lei
Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.
42.75Lei
42.75Lei
45.00 LeiPrimești 42 puncte
In stoc
Comandă până la 14:00:
Estimare livrare miercuri, 3 decembrie
Descrierea produsului
• Autor distins cu Premiul Goncourt pentru literatura in 1960
Am fost prieten apropiat cu Vintila Horia. M-a impresionat faptul ca, desi avea un nume cu rezonante balcanice, de fapt un nume aroman turcit, Caftangioglu, din considerente patriotice isi luase ca pseudonim numele unui revolutionar ardelean. Mi-a dat ca exemplu pe romancierul francez Stendhal, nascut Henri Beyle care, intr-un voiaj prin Germania, vizitase oraselul cu acest nume. Acolo a ascultat o minunata muzica romantica luandu-si ca nom de plume numele acestuia, pe care apoi l-a consacrat. L-am intrebat odata pe Vintila Horia daca nu cumva suntem rude, dat fiind ca bunica lui Trandafir Djuvara fusese nascuta Caftangioglu, dar n-am primit raspuns, desi consider lucrul acesta mai mult decat probabil. Gasesc extraordinara descoperirea manuscrisului inedit al Memoriilor unui fost Sagetator si publicarea lor sub ingrijirea prodigiosului Cristian Badilita. De ce „fost Sagetator”? Pentru ca, pe stil vechi, el se nascuse in 18 decembrie 1915, asadar in zodia Sagetatorului, iar pe stil nou a devenit Capricorn (31 decembrie). In cazul meu, nascut in 18 August 1916 (Leu), am devenit prin trecerea la stilul nou , respectiv 31 August... Fecioara! Vintila Horia era doar cu 8 luni mai varstnic deca mine. Ce spuneti? - Neagu Djuvara
Am avut visul urmator: ma aflam in cerdacul casei de la Baltati, intr-un sfarsit de noapte, intr-un inceput de zi, intins pe un pat cu mai multi din familie. Vedeam foarte bine gradina din fata asa cum fusese in realitate, asa cum o contemplasem adesea, in zorii zilei, vara cand ma sculam devreme ca sa mergem la vanatoare sau ca sa sar in livada si sa culeg struguri si piersici inca ude si reci de roua, cand dintr-odata, inconjurata de o lumina mare, a aparut, pe bradul de sub cerdac, Sfanta Clara din Assisi. Imaginea era atat de limpede si de convingatoare, incat parea reala, n-aveam deloc senzatia ca visez, am cazut in genunchi, cutremurat, sfanta poate ca mi-a spus ceva, apoi a disparut in aceeasi corola stralucitoare, m-am trezit emotionat, absolut sigur ca totul fusese nu un vis ci o aparitie adevarata. Aproape ca tremuram, nu atat de emotie cat de entuziasm, pentru ca eram sigur ca de atunci inainte trebuia sa-mi schimb felul de a trai, ca aveam de urmat alta cale. Intr-un cuvant, ca destinul meu fusese insemnat de o porunca venita de dincolo si ca, in mine, nu mai era loc pentru niciun fel de indoiala. Am ramas in pat catva timp, coplesit de visul care ma locuia ca o posesiune binecuvantata, aveam inca foarte clara in minte viziunea, atat de limpede si de puternic desenata pe amintire incat si acuma o pot reconstitui fara greutate. O voce insotea viziunea. Din aerul inconjurator, dintr-o fiinta invizibila, cineva rostise: – Sancta Clara! In latineste, ca totul sa fie mai clar. - Vintila Horia
Am fost prieten apropiat cu Vintila Horia. M-a impresionat faptul ca, desi avea un nume cu rezonante balcanice, de fapt un nume aroman turcit, Caftangioglu, din considerente patriotice isi luase ca pseudonim numele unui revolutionar ardelean. Mi-a dat ca exemplu pe romancierul francez Stendhal, nascut Henri Beyle care, intr-un voiaj prin Germania, vizitase oraselul cu acest nume. Acolo a ascultat o minunata muzica romantica luandu-si ca nom de plume numele acestuia, pe care apoi l-a consacrat. L-am intrebat odata pe Vintila Horia daca nu cumva suntem rude, dat fiind ca bunica lui Trandafir Djuvara fusese nascuta Caftangioglu, dar n-am primit raspuns, desi consider lucrul acesta mai mult decat probabil. Gasesc extraordinara descoperirea manuscrisului inedit al Memoriilor unui fost Sagetator si publicarea lor sub ingrijirea prodigiosului Cristian Badilita. De ce „fost Sagetator”? Pentru ca, pe stil vechi, el se nascuse in 18 decembrie 1915, asadar in zodia Sagetatorului, iar pe stil nou a devenit Capricorn (31 decembrie). In cazul meu, nascut in 18 August 1916 (Leu), am devenit prin trecerea la stilul nou , respectiv 31 August... Fecioara! Vintila Horia era doar cu 8 luni mai varstnic deca mine. Ce spuneti? - Neagu Djuvara
Am avut visul urmator: ma aflam in cerdacul casei de la Baltati, intr-un sfarsit de noapte, intr-un inceput de zi, intins pe un pat cu mai multi din familie. Vedeam foarte bine gradina din fata asa cum fusese in realitate, asa cum o contemplasem adesea, in zorii zilei, vara cand ma sculam devreme ca sa mergem la vanatoare sau ca sa sar in livada si sa culeg struguri si piersici inca ude si reci de roua, cand dintr-odata, inconjurata de o lumina mare, a aparut, pe bradul de sub cerdac, Sfanta Clara din Assisi. Imaginea era atat de limpede si de convingatoare, incat parea reala, n-aveam deloc senzatia ca visez, am cazut in genunchi, cutremurat, sfanta poate ca mi-a spus ceva, apoi a disparut in aceeasi corola stralucitoare, m-am trezit emotionat, absolut sigur ca totul fusese nu un vis ci o aparitie adevarata. Aproape ca tremuram, nu atat de emotie cat de entuziasm, pentru ca eram sigur ca de atunci inainte trebuia sa-mi schimb felul de a trai, ca aveam de urmat alta cale. Intr-un cuvant, ca destinul meu fusese insemnat de o porunca venita de dincolo si ca, in mine, nu mai era loc pentru niciun fel de indoiala. Am ramas in pat catva timp, coplesit de visul care ma locuia ca o posesiune binecuvantata, aveam inca foarte clara in minte viziunea, atat de limpede si de puternic desenata pe amintire incat si acuma o pot reconstitui fara greutate. O voce insotea viziunea. Din aerul inconjurator, dintr-o fiinta invizibila, cineva rostise: – Sancta Clara! In latineste, ca totul sa fie mai clar. - Vintila Horia
Detaliile produsului
S-ar putea să-ți placă și
De același autor
Review-uri
ggirmacea
31/05/2020 20:31
O carte minunata prin atmosfera si prin caldura relatarii. Este un jurnal descoperit dupa moartea autorului de una dintre fiicele sale. Mi-a confirmat o afirmatie a lui Mircea Eliade: "Orice om poarta cu sine o geografie mitica." Vintila Horia a purtat mereu in sufletul sau mirosul copilariei din Romania. Este foarte interesanta aceasta idee a perceptiei lumii prin miros sau culoare.
Arată mai mult
1 din 1 de rezultate
