Cercetand onest, tematic si stilistic, gazetaria eminesciana si parcurgand documentat, cu elan hermeneutic, "treptele receptarii", Ion Dur poate conchide, indreptatit, ca acest "creator de rascruce" ne-a stantat fiinta nationala, devenind "o functie a culturii noastre", instaurand eminescianismul matricial. Ni se ofera, decodand rabduriu "gandirea fondatoare" si cantarind "faliile de sens", un Eminescu in marime naturala, trecand vamile tuturor epocilor si ideologiilor. Adica "redat lui insusi", ca ganditor privat si publicist cu "metod" stiintific ("cel dintai gazetar roman profesionist"), ingemanand strategia retorica cu armatura pozitivista, facand jurnalism "ca si cum ar scrie literatura". Un conservator sui generis (intelegand conservatorismul ca un mod de a vedea lumea), un analist instruit ("din sursele moderne ale vremii"), urmarit in posteritate de un cumul de etichete (paseism, reactionarism, xenofobie, antisemitism). Aprig disputat, asadar confiscat, decontextualizat, castrat, desfigurat, reciclat politic, actualizat abuziv etc., Eminescu a fost - ca valoare de intrebuintare - folosit in fel si chip. Ion Dur demonteaza cu acribie aceste "jocuri de imagine", polemizeaza raspicat, rosteste ferm - intr-o lume turmentata, centrifuga - "propozitii esentiale", mereu atent la triada text/ context/ subtext. Si ne asigura ca, intr-o posteritate vie, idolatrizat si cliseizat de admiratori, considerat "expirat", mumificat de ceata denigratorilor, manelizat si protocronizat in agora electronica, Eminescu ramane o prezenta veghetoare. - Adrian Dinu Rachieru

 

Scenariul hermeneutic al cartii de fata este alcatuit din doua parti complementare, cu idei care circula subreptice dintr-un loc intr-altul. Unei serii de constante ale gandirii private eminesciene ii urmeaza o analiza pe textul gazetaresc (solutia critica legitima si onesta recunoscuta si de cel mai important critic: Nicolae Manolescu), operatie care constituie in fapt o lectie de anatomie facuta pe silogismele fundamentale, nu o data tensionate, formulate de publicistica unui gazetar lucid, tragic de lucid, spirit creator profund, contradictoriu ca orice geniu viu, un om de presa, un profesionist care a scris in ziare si reviste intr-o cheie aparte: ca si cum ar face literatura.