Scriitorul ceh Bohumil Hrabal este o adevărată revelație pentru mine. Îmi place foarte mult stilul său inedit și recomand cu încredere această carte a sa.

Suntem in prezentul roman dupa 45 de ani de cand am facut cunostinta, in povestiri anterioare, cu sobrul Francin - administratorul unei fabricute de bere dintr-un orasel cehesc de provincie , cu tanara si zvapaiata sa sotie Maryska si cu excentricul unchi Pepin, inainte de cel de-al doilea razboi. Pentru a fi alaturi de ultimele zile ale lui Pepin si dati afara din fosta locuinta la schimbarea regimului, ei locuiesc acum intr-un fost castel, actuala casa a pensionarilor. Iar Mariska isi petrece timpul in lungi plimbari prin parc, printre statui degradate, ascultand rememorarile a trei batranei "martori ai vremurilor demult trecute" dintr-o ultima suta de ani din orasul in care" timpul s-a oprit in loc". Numai ca venirea comunistilor la putere a rasturnat aceasta asezare a lucrurilor si asistam, ca un simbol, impreuna cu batranii locatari actuali ai castelului, la demolarea vechiului cimitir, in scene de cosmar.