V-ati intrebat vreodata de ce unele persoane de saizeci de ani arata si se simt ca unele de patruzeci si vice-versa? Pe langa ceilalti factori cunoscuti care afecteaza imbatranirea si imbolnavirea, dr. Elizabeth Blackburn a descoperit telomeraza, enzima care hraneste si intregeste telomerii, protectorii mostenirii noastre genetice. Lungimea si sanatatea telomerilor sunt esentiale pentru sanatatea si longevitatea organismului uman. 

    Cartea ne arata ca exercitiile fizice, calitatea somnului, alimentatia si chiar anumite substante chimice ne afecteaza profund telomerii si ca stresul cronic, gandurile negative, relatiile tensionate si chiar mediul social in care traim au efecte negative asupra acestora. Inspirandu-se din ultimele cercetari stiintifice, autoarele prezinta liste de alimente sanatoase pentru telomeri, propun tipuri de exercitii fizice si mentale prin care sa ne protejam de stres si informatii despre cum sa ne protejam copiii astfel incat acestia sa nu dezvolte telomeri scurti. Este prima carte care explica modul in care imbatranim la nivel celular si cum putem sa ne pastram sanatatea cromozomilor si a celulelor prin schimbari simple ale stilului de viata.

 

    „Aceasta carte este revolutionara prin faptul ca transforma modul in care gandim despre sanatate, boala si moarte, prezentandu-ne o imagine extraordinara a imbatranirii sanatoase. Importanta acestei carti nu poate fi subliniata indeajuns." - Dr. Dean Ornish, autor al bestsellerului The Spectrum, fondator si presedinte al Institutului de Medicina Preventiva

    „O sinteza exceptionala de factori biologici si psihosociali care cresc longevitatea prin efectul pe care il au asupra telomerilor. Aceste noi progrese ale cunoasterii ingaduie oamenilor sa aiba o viata mai lunga si mai sanatoasa." - Albert Bandura, profesor emerit la Universitatea Stanford

    Dr. Elizabeth Blackburn a primit in 2009 Premiul Nobel pentru Medicina, impreuna cu doi colegi, pentru descoperirea telomerazei si a rolului telomerilor in procesul imbatranirii. In 2007, a fost inclusa de revista TIME in lista celor mai influenti 100 de oameni ai planetei. In prezent, este presedinte al Institutului Salk.

 

    Dr. Elissa Epel este experta in psihologia sanatatii si studiaza relatia dintre stres, imbatranire si obezitate. Este director al Centrului pentru imbatranire, metabolism si emotii de la Universitatea din San Francisco.

 

    „Trezeste-te cu bucurie 

    Am constatat ca femeile care se trezesc cu un sentiment de bucurie au mai multa telomeraza in celulele imunitare CDS, iar maximumul de cortizol la trezire este mai putin exagerat decat la cele care se trezesc fara bucurie sau chiar cu teama. Nu stim daca e o relatie cauzala, desigur, dar hai sa pariem pe ideea asta si sa vorbim despre acele prime momente de dupa trezirea din somn. Ele ne pot modela restul zilei. Indiferent care zi a vietii tale se intampla sa fie, poti s-o incepi cu recunostinta. La trezire — si inainte de a trece mental la lista cu lucruri de facut — vezi ce senzatie ai cand iti spui in gand „Sunt vie!" si intampini ziua cu bunavointa. Cu toate ca nu poti sa stii sau sa controlezi ce-ti rezerva viitorul, poti sa-ti indrepti atentia spre frumusetea ideii de a incepe o noua zi si sa identifici cateva lucruri marunte pentru care esti recunoscator.

    Eu (Elissa) am fost impresionata sa aud cum se trezeste cel de-al XIV-lea Dalai Lama: „In fiecare zi, gandeste-te cand te trezesti ca astazi ai norocul de a fi in viata, ai o viata omeneasca pretioasa, n-ai de gand s-o irosesti". Este prea usor sa nu ai niciodata astfel de ganduri si sa ratezi aceasta perspectiva care asaza viata in prim-plan.

    Dupa cum ai citit deja, sunt multe cai de favorizare a rezilientei la stres. Cateva dintre tehnicile mai formale au fost studiate in legatura cu intretinerea telomerilor (telomeraza si lungimea telomerilor). Unele dintre aceste studii au comparat oamenii in „sectiune transversala". De exemplu, persoanele care practica meditatia Zen sau meditatia de iubire-bunatate au telomerii mai lungi decat cele care nu mediteaza. Dar nu stim daca nu cumva un al treilea factor (factor de confuzie) n-ar putea sa produca acel efect. Oamenii care mediteaza au valori si comportamente diferite. Ei ar putea sa manance mai multe chipsuri de varza kale si mai putine chipsuri de cartofi decat cei care nu mediteaza. Dovezile stiintifice cele mai bune sunt furnizate de experimentele controlate, in care oamenii sunt repartizati aleatoriu in grupuri de tratament activ sau de control. Ai citit deja despre practicantii meditatiei aflati in acea tabara de trei luni de pe munte. Vestea buna e ca a-au efectuat mai multe experimente controlate care arata ca nu e nevoie sa-ti parasesti locuinta. Exista mai multe activitati de timp minte-corp — reducerea stresului pe baza de mindfulness, meditatia yoghina, Qigong si schimbarile intense ale stilului de viata — care favorizeaza o mai buna intretinere a telomerilor.”