Moralitate si violenta
Moralitate si violenta
Moralitate si violenta. Perspective asupra comunitatilor politice contemporane
In masura in care conceptul de „natiune" este inadecvat abordarii situatiei Lumii a Treia, intinderii conceptuale si politice a cetateniei „europene'', atasamentului fata de actori transnationali precum Statul Islamic, atunci putem presupune ca este nevoie de o reconceptualizare a ideii de comunitate politica.
Similar, importantei acordate conceptului de „stat-natiune" si relevantei acestuia in literatura de profil si in politica mondiala i se pot imputa, in egala masura, limite semnificative. Procesele de destramare a unor state (cazurile contrastante ale lugoslaviei si Cehoslovaciei), dinamica Uniunii Europene (in care se manifesta atat intentii de integrare accentuata, cat si, simultan, incercari de recuperare a „suveranitatii"), fictiunile legale internationale, dar fara fundament politic intern (statalitatea problematica a Somaliei ori Libiei), sau, invers, situatiile in care exista acord intern, dar nu si extern (Kosovo), ori prezenta unor state carora nu li s-a permis existenta de catre comunitatea internationala (Statul Islamic) — toate acestea reprezinta un semnal puternic pentru nevoia reconsiderarii cadrului conceptual de referinta, care se regaseste atat in analize teoretice, cat si in practica politica.
In masura in care conceptul de „natiune" este inadecvat abordarii situatiei Lumii a Treia, intinderii conceptuale si politice a cetateniei „europene'', atasamentului fata de actori transnationali precum Statul Islamic, atunci putem presupune ca este nevoie de o reconceptualizare a ideii de comunitate politica.
Similar, importantei acordate conceptului de „stat-natiune" si relevantei acestuia in literatura de profil si in politica mondiala i se pot imputa, in egala masura, limite semnificative. Procesele de destramare a unor state (cazurile contrastante ale lugoslaviei si Cehoslovaciei), dinamica Uniunii Europene (in care se manifesta atat intentii de integrare accentuata, cat si, simultan, incercari de recuperare a „suveranitatii"), fictiunile legale internationale, dar fara fundament politic intern (statalitatea problematica a Somaliei ori Libiei), sau, invers, situatiile in care exista acord intern, dar nu si extern (Kosovo), ori prezenta unor state carora nu li s-a permis existenta de catre comunitatea internationala (Statul Islamic) — toate acestea reprezinta un semnal puternic pentru nevoia reconsiderarii cadrului conceptual de referinta, care se regaseste atat in analize teoretice, cat si in practica politica.
59.20Lei
59.20Lei
Primești 59 puncte
In stoc
Comandă până la 14:00:
Estimare livrare miercuri, 3 decembrie
Descrierea produsului
Moralitate si violenta. Perspective asupra comunitatilor politice contemporane
In masura in care conceptul de „natiune" este inadecvat abordarii situatiei Lumii a Treia, intinderii conceptuale si politice a cetateniei „europene'', atasamentului fata de actori transnationali precum Statul Islamic, atunci putem presupune ca este nevoie de o reconceptualizare a ideii de comunitate politica.
Similar, importantei acordate conceptului de „stat-natiune" si relevantei acestuia in literatura de profil si in politica mondiala i se pot imputa, in egala masura, limite semnificative. Procesele de destramare a unor state (cazurile contrastante ale lugoslaviei si Cehoslovaciei), dinamica Uniunii Europene (in care se manifesta atat intentii de integrare accentuata, cat si, simultan, incercari de recuperare a „suveranitatii"), fictiunile legale internationale, dar fara fundament politic intern (statalitatea problematica a Somaliei ori Libiei), sau, invers, situatiile in care exista acord intern, dar nu si extern (Kosovo), ori prezenta unor state carora nu li s-a permis existenta de catre comunitatea internationala (Statul Islamic) — toate acestea reprezinta un semnal puternic pentru nevoia reconsiderarii cadrului conceptual de referinta, care se regaseste atat in analize teoretice, cat si in practica politica.
In masura in care conceptul de „natiune" este inadecvat abordarii situatiei Lumii a Treia, intinderii conceptuale si politice a cetateniei „europene'', atasamentului fata de actori transnationali precum Statul Islamic, atunci putem presupune ca este nevoie de o reconceptualizare a ideii de comunitate politica.
Similar, importantei acordate conceptului de „stat-natiune" si relevantei acestuia in literatura de profil si in politica mondiala i se pot imputa, in egala masura, limite semnificative. Procesele de destramare a unor state (cazurile contrastante ale lugoslaviei si Cehoslovaciei), dinamica Uniunii Europene (in care se manifesta atat intentii de integrare accentuata, cat si, simultan, incercari de recuperare a „suveranitatii"), fictiunile legale internationale, dar fara fundament politic intern (statalitatea problematica a Somaliei ori Libiei), sau, invers, situatiile in care exista acord intern, dar nu si extern (Kosovo), ori prezenta unor state carora nu li s-a permis existenta de catre comunitatea internationala (Statul Islamic) — toate acestea reprezinta un semnal puternic pentru nevoia reconsiderarii cadrului conceptual de referinta, care se regaseste atat in analize teoretice, cat si in practica politica.
Detaliile produsului
