O istorie culturala a insomniei
O istorie culturala a insomniei
Se spune ca vom deveni o lume de insomniaci. Totusi, aceasta stare frustranta de nesomn continua sa afecteze omenirea de milenii. In acest fascinant si inovator studiu, Eluned Summers-Bremner porneste de la insomniacii care apar in Iliada si Odiseea lui Homer si de la mesopotamiana Epopee a lui Ghilgames, pana la Gabriel Garcia Marquez, spre a demonstra ca insomnia este o tema recurenta a culturii.
Dincolo de o lectura a celor mai eficiente metode de a invinge insomnia, cartea nu te va ajuta sa adormi, ci sa constientizezi natura problemei si neobisnuit de bogata mostenire culturala a acesteia.
Fragment din volumul "O istorie culturala a insomniei" de Eluned Summers-Bremner:
“Ca si somnul din viata de zi cu zi, munca sclavilor africani era atat de importanta pentru succesul economiei britanice din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, incat rolul acestora a fost camuflat de speculatii riscante. Prima faza a industrializarii Angliei, in care specializarea productiei a creat o forta de munca „apta sa sprijine nivelele crescande ale comertului pe pietele indepartate", si in care salariile castigate de familiile aflate pe treapta de jos a scarii sociale le permiteau accesul la marfuri tropicale din America si Asia — inclusiv, sau mai ales, la zahar —, a contribuit, de asemenea, la desfasurarea acestui comert. Plantatiile le asigurau europenilor bunastarea economica, insa, la randul lor,
acestea depindeau de importurile din Europa. Colonistii exportau bunuri tropicale care au contribuit la transformarea gusturilor locuitorilor din metropolele europene si importau materii prime care nu puteau fi produse pe terenurile destinate recoltelor pentru export. Mediatorul crucial al acestei dependente mutuale era corpul negru al sclavului. Acesta constituia si materie prima pentru speculatiile financiare. Negustorii care devenisera experti in gestionarea creditelor controlau din umbra comertul atlantic. Iar cresterea unei economii bazate pe credit cerea si producea o noua forma sociala: speculatia riscanta in ciuda expeditiilor periculoase care sprijineau importurile si exporturile devenite esentiale.
Atat cafeaua, cat si zaharul produc efecte somatice care reflecta rolul lor in comertul international, facilitat de extinderea Imperiului Britanic. „Pana spre mijlocul secolului al XVII-lea", in Anglia, datorita plantatiilor de zahar din Barbados, „zaharul cultivat de sclavi patrunsese in imaginatia populara si in cea
mercantila drept sursa a unei bogatii legendare" si, impreuna cu tabacul, „a devenit repede" un bun pe care si-l puteau permite, in mod regulat, chiar si cei mai saraci. Zaharul rafinat, dupa cum se stie, intra imediat in sangele consumatorului, producand o descarcare rapida de energie, insotita de o nevoie
imediata de si mai multe glucide. Cafeaua, si ea, ascute perceptiile si exista dovezi ca poate sa conduca la autosugestia privind eficienta in activitate, care pare a fi mai mare decat in realitate, deoarece cofeina determina celulele nervoase sa se comporte ca si cum nu ar fi obosite desi ele sunt."
Dincolo de o lectura a celor mai eficiente metode de a invinge insomnia, cartea nu te va ajuta sa adormi, ci sa constientizezi natura problemei si neobisnuit de bogata mostenire culturala a acesteia.
Fragment din volumul "O istorie culturala a insomniei" de Eluned Summers-Bremner:
“Ca si somnul din viata de zi cu zi, munca sclavilor africani era atat de importanta pentru succesul economiei britanice din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, incat rolul acestora a fost camuflat de speculatii riscante. Prima faza a industrializarii Angliei, in care specializarea productiei a creat o forta de munca „apta sa sprijine nivelele crescande ale comertului pe pietele indepartate", si in care salariile castigate de familiile aflate pe treapta de jos a scarii sociale le permiteau accesul la marfuri tropicale din America si Asia — inclusiv, sau mai ales, la zahar —, a contribuit, de asemenea, la desfasurarea acestui comert. Plantatiile le asigurau europenilor bunastarea economica, insa, la randul lor,
acestea depindeau de importurile din Europa. Colonistii exportau bunuri tropicale care au contribuit la transformarea gusturilor locuitorilor din metropolele europene si importau materii prime care nu puteau fi produse pe terenurile destinate recoltelor pentru export. Mediatorul crucial al acestei dependente mutuale era corpul negru al sclavului. Acesta constituia si materie prima pentru speculatiile financiare. Negustorii care devenisera experti in gestionarea creditelor controlau din umbra comertul atlantic. Iar cresterea unei economii bazate pe credit cerea si producea o noua forma sociala: speculatia riscanta in ciuda expeditiilor periculoase care sprijineau importurile si exporturile devenite esentiale.
Atat cafeaua, cat si zaharul produc efecte somatice care reflecta rolul lor in comertul international, facilitat de extinderea Imperiului Britanic. „Pana spre mijlocul secolului al XVII-lea", in Anglia, datorita plantatiilor de zahar din Barbados, „zaharul cultivat de sclavi patrunsese in imaginatia populara si in cea
mercantila drept sursa a unei bogatii legendare" si, impreuna cu tabacul, „a devenit repede" un bun pe care si-l puteau permite, in mod regulat, chiar si cei mai saraci. Zaharul rafinat, dupa cum se stie, intra imediat in sangele consumatorului, producand o descarcare rapida de energie, insotita de o nevoie
imediata de si mai multe glucide. Cafeaua, si ea, ascute perceptiile si exista dovezi ca poate sa conduca la autosugestia privind eficienta in activitate, care pare a fi mai mare decat in realitate, deoarece cofeina determina celulele nervoase sa se comporte ca si cum nu ar fi obosite desi ele sunt."
Descrierea produsului
Se spune ca vom deveni o lume de insomniaci. Totusi, aceasta stare frustranta de nesomn continua sa afecteze omenirea de milenii. In acest fascinant si inovator studiu, Eluned Summers-Bremner porneste de la insomniacii care apar in Iliada si Odiseea lui Homer si de la mesopotamiana Epopee a lui Ghilgames, pana la Gabriel Garcia Marquez, spre a demonstra ca insomnia este o tema recurenta a culturii.
Dincolo de o lectura a celor mai eficiente metode de a invinge insomnia, cartea nu te va ajuta sa adormi, ci sa constientizezi natura problemei si neobisnuit de bogata mostenire culturala a acesteia.
Fragment din volumul "O istorie culturala a insomniei" de Eluned Summers-Bremner:
“Ca si somnul din viata de zi cu zi, munca sclavilor africani era atat de importanta pentru succesul economiei britanice din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, incat rolul acestora a fost camuflat de speculatii riscante. Prima faza a industrializarii Angliei, in care specializarea productiei a creat o forta de munca „apta sa sprijine nivelele crescande ale comertului pe pietele indepartate", si in care salariile castigate de familiile aflate pe treapta de jos a scarii sociale le permiteau accesul la marfuri tropicale din America si Asia — inclusiv, sau mai ales, la zahar —, a contribuit, de asemenea, la desfasurarea acestui comert. Plantatiile le asigurau europenilor bunastarea economica, insa, la randul lor,
acestea depindeau de importurile din Europa. Colonistii exportau bunuri tropicale care au contribuit la transformarea gusturilor locuitorilor din metropolele europene si importau materii prime care nu puteau fi produse pe terenurile destinate recoltelor pentru export. Mediatorul crucial al acestei dependente mutuale era corpul negru al sclavului. Acesta constituia si materie prima pentru speculatiile financiare. Negustorii care devenisera experti in gestionarea creditelor controlau din umbra comertul atlantic. Iar cresterea unei economii bazate pe credit cerea si producea o noua forma sociala: speculatia riscanta in ciuda expeditiilor periculoase care sprijineau importurile si exporturile devenite esentiale.
Atat cafeaua, cat si zaharul produc efecte somatice care reflecta rolul lor in comertul international, facilitat de extinderea Imperiului Britanic. „Pana spre mijlocul secolului al XVII-lea", in Anglia, datorita plantatiilor de zahar din Barbados, „zaharul cultivat de sclavi patrunsese in imaginatia populara si in cea
mercantila drept sursa a unei bogatii legendare" si, impreuna cu tabacul, „a devenit repede" un bun pe care si-l puteau permite, in mod regulat, chiar si cei mai saraci. Zaharul rafinat, dupa cum se stie, intra imediat in sangele consumatorului, producand o descarcare rapida de energie, insotita de o nevoie
imediata de si mai multe glucide. Cafeaua, si ea, ascute perceptiile si exista dovezi ca poate sa conduca la autosugestia privind eficienta in activitate, care pare a fi mai mare decat in realitate, deoarece cofeina determina celulele nervoase sa se comporte ca si cum nu ar fi obosite desi ele sunt."
Dincolo de o lectura a celor mai eficiente metode de a invinge insomnia, cartea nu te va ajuta sa adormi, ci sa constientizezi natura problemei si neobisnuit de bogata mostenire culturala a acesteia.
Fragment din volumul "O istorie culturala a insomniei" de Eluned Summers-Bremner:
“Ca si somnul din viata de zi cu zi, munca sclavilor africani era atat de importanta pentru succesul economiei britanice din secolele al XVII-lea si al XVIII-lea, incat rolul acestora a fost camuflat de speculatii riscante. Prima faza a industrializarii Angliei, in care specializarea productiei a creat o forta de munca „apta sa sprijine nivelele crescande ale comertului pe pietele indepartate", si in care salariile castigate de familiile aflate pe treapta de jos a scarii sociale le permiteau accesul la marfuri tropicale din America si Asia — inclusiv, sau mai ales, la zahar —, a contribuit, de asemenea, la desfasurarea acestui comert. Plantatiile le asigurau europenilor bunastarea economica, insa, la randul lor,
acestea depindeau de importurile din Europa. Colonistii exportau bunuri tropicale care au contribuit la transformarea gusturilor locuitorilor din metropolele europene si importau materii prime care nu puteau fi produse pe terenurile destinate recoltelor pentru export. Mediatorul crucial al acestei dependente mutuale era corpul negru al sclavului. Acesta constituia si materie prima pentru speculatiile financiare. Negustorii care devenisera experti in gestionarea creditelor controlau din umbra comertul atlantic. Iar cresterea unei economii bazate pe credit cerea si producea o noua forma sociala: speculatia riscanta in ciuda expeditiilor periculoase care sprijineau importurile si exporturile devenite esentiale.
Atat cafeaua, cat si zaharul produc efecte somatice care reflecta rolul lor in comertul international, facilitat de extinderea Imperiului Britanic. „Pana spre mijlocul secolului al XVII-lea", in Anglia, datorita plantatiilor de zahar din Barbados, „zaharul cultivat de sclavi patrunsese in imaginatia populara si in cea
mercantila drept sursa a unei bogatii legendare" si, impreuna cu tabacul, „a devenit repede" un bun pe care si-l puteau permite, in mod regulat, chiar si cei mai saraci. Zaharul rafinat, dupa cum se stie, intra imediat in sangele consumatorului, producand o descarcare rapida de energie, insotita de o nevoie
imediata de si mai multe glucide. Cafeaua, si ea, ascute perceptiile si exista dovezi ca poate sa conduca la autosugestia privind eficienta in activitate, care pare a fi mai mare decat in realitate, deoarece cofeina determina celulele nervoase sa se comporte ca si cum nu ar fi obosite desi ele sunt."
Detaliile produsului
