Orasul oglinzilor. Trilogia Transformarea Vol.3
Orasul oglinzilor. Trilogia Transformarea Vol.3
Orasul oglinzilor este a treia parte din trilogia Transformarea.
Lumea pe care o stim nu mai este. Cei Doisprezece au fost distrusi, iar teribila lor domnie de o suta de ani s-a incheiat. Supravietuitorii pot iesi din adaposturi ca sa incerce sa repuna pe picioare civilizatia umana, cu speranta unui viitor lipsit de pericole. Dar undeva departe, intr-o metropola ajunsa acum relicva, Zero, Tatal celor Doisprezece sta la panda. Furia lui clocoteste inca, punand pe toata lumea in pericol. Amy, fata de nicaieri, salvatoarea lumii, trebuie sa faca o noua incercare de a schimba soarta omenirii o data pentru totdeauna. O ultima noapte. O ultima sansa ca lumina sa castige lupta impotriva intunericului.
Orasul oglinzilor e poezie. Stilul este fermecator, limbajul este hipnotizant, actiunea, intunecata si violenta. - The Huffington Post
O capodopera. Cea mai tulburatoare postapocalipsa, in zilele noastre pline de distopii. - National Post
Citeste celelalte titluri ale seriei:
• Transformarea. Trilogia Transformarea Vol. 1
• Cei Doisprezece. Trilogia Transformarea Vol. 2
Citeste celelalte titluri ale seriei:
• Transformarea. Trilogia Transformarea Vol. 1
• Cei Doisprezece. Trilogia Transformarea Vol. 2
Fragment din romanul "Orasul oglinzilor. Trilogia Transformarea Vol.3" de Justin Cronin:
"Ce erau aceste vise? De unde veneau? Erau oare un produs al mintii lui sau era posibil sa provina dintr-o sursa externa - poate chiar de la Amy insasi? Peter nu spusese nimanui despre prima noapte a evacuarii din Iowa cand Amy venise la el. Avea multe motive, insa cele mai multe se bazau pe faptul ca nu era sigur daca toate astea se intamplasera intr-adevar sau nu. Patrunsese acolo atunci cand adormise tinand-o in brate pe fiica Sarei si a lui Hollis, cei doi stransi unul in altul din cauza frigului din Iowa, sub un cer atat de imbatat de stele, incat simtea ca pluteste printre ele, iar acolo o si vazu. Nu isi vorbisera, insa nici nu era nevoie. Atingerea mainilor lor fusese suficienta. Momentul durase o vesnicie si se sfarsise intr-o clipita; in secunda urmatoare, Peter isi dadu seama ca Amy nu mai era.
Sa fi fost tot un vis? Dovezile asta indicau. Toata lumea credea ca Amy murise pe stadion, ucisa in explozia care ii distrusese si pe Cei Doisprezece. Nu se mai gasise nici urma de ea. Si totusi, momentul acela se simtise atat de aievea. Cateodata, era convins ca Amy era inca pe acolo, pe undeva; dupa care, i se strecura indoiala. In cele din urma, pastra toate aceste intrebari pentru el.
Ramase acolo o vreme, urmarind soarele cum isi rasfrange lumina deasupra dealurilor din Texas. Dedesubtul lui, suprafata digului era la fel de incremenita si de limpede precum o oglinda. Lui Peter i-ar fi placut sa faca o baie ca sa-si alunge mahmureala, insa trebuia sa-l ia pe Caleb si sa-l duca la scoala inainte sa se intoarca la datorie. Nu era el un tamplar foarte priceput - nu stia sa faca decat un singur lucru cum trebuie, si anume sa fie soldat - insa primea regulat comenzi si il tinea aproape de casa, iar cu cate se construiau, Autoritatea Comunala avea nevoie de toata mana de lucru pe care o putea gasi.
Kerrville dadea pe-afara: cincizeci de mii de suflete plecasera din Iowa, populatia dublandu-si numarul si mai bine in doar doi ani. Nu fusese usor sa fie absorbiti atatia oameni, iar situatia era inca dificila. Kerrville fusese construit asa incat sa nu-si permita o crestere a populatiei; cuplurilor nu li se permitea sa aiba mai mult de doi copii fara sa plateasca o amenda grasa. Daca unul dintre copii nu ajungea la varsta maturitatii, il puteau avea pe al treilea, dar numai daca acel copil murea inainte sa implineasca zece ani.
Odata cu venirea locuitorilor din Iowa, intregul concept fusese abandonat. Mancarea, combustibilul si medicamentele fusesera deficitare, avusesera probleme sanitare - cei bolnavi traiau laolalta cu cei sanatosi, intr-un spatiu mult prea mic, cu mult prea multe resentimente de ambele parti ca sa mai poata continua asa. Un cort ridicat in graba in centrul orasului ii inghitise iute pe primii veniti, dar, pe masura ce au continuat sa vina, aceasta tabara temporara se transformase repede intr-o mizerie."
PRP: 84.56 Lei
Acesta este Pretul Recomandat de Producator. Pretul de vanzare al produsului este afisat mai jos.
67.65Lei
67.65Lei
84.56 LeiPrimesti 67 puncte
In stoc
Estimare livrare miercuri, 1 octombrie
Carte Cadou
In luna septembrie orice comanda care contine carti de la editura Nemira in valoare de 50 de lei, primeste cadou cartea O femeie puternica - Fern Brady. Valabil in limita stocului.
Descrierea produsului
Orasul oglinzilor este a treia parte din trilogia Transformarea.
Lumea pe care o stim nu mai este. Cei Doisprezece au fost distrusi, iar teribila lor domnie de o suta de ani s-a incheiat. Supravietuitorii pot iesi din adaposturi ca sa incerce sa repuna pe picioare civilizatia umana, cu speranta unui viitor lipsit de pericole. Dar undeva departe, intr-o metropola ajunsa acum relicva, Zero, Tatal celor Doisprezece sta la panda. Furia lui clocoteste inca, punand pe toata lumea in pericol. Amy, fata de nicaieri, salvatoarea lumii, trebuie sa faca o noua incercare de a schimba soarta omenirii o data pentru totdeauna. O ultima noapte. O ultima sansa ca lumina sa castige lupta impotriva intunericului.
Orasul oglinzilor e poezie. Stilul este fermecator, limbajul este hipnotizant, actiunea, intunecata si violenta. - The Huffington Post
O capodopera. Cea mai tulburatoare postapocalipsa, in zilele noastre pline de distopii. - National Post
Citeste celelalte titluri ale seriei:
• Transformarea. Trilogia Transformarea Vol. 1
• Cei Doisprezece. Trilogia Transformarea Vol. 2
Citeste celelalte titluri ale seriei:
• Transformarea. Trilogia Transformarea Vol. 1
• Cei Doisprezece. Trilogia Transformarea Vol. 2
Fragment din romanul "Orasul oglinzilor. Trilogia Transformarea Vol.3" de Justin Cronin:
"Ce erau aceste vise? De unde veneau? Erau oare un produs al mintii lui sau era posibil sa provina dintr-o sursa externa - poate chiar de la Amy insasi? Peter nu spusese nimanui despre prima noapte a evacuarii din Iowa cand Amy venise la el. Avea multe motive, insa cele mai multe se bazau pe faptul ca nu era sigur daca toate astea se intamplasera intr-adevar sau nu. Patrunsese acolo atunci cand adormise tinand-o in brate pe fiica Sarei si a lui Hollis, cei doi stransi unul in altul din cauza frigului din Iowa, sub un cer atat de imbatat de stele, incat simtea ca pluteste printre ele, iar acolo o si vazu. Nu isi vorbisera, insa nici nu era nevoie. Atingerea mainilor lor fusese suficienta. Momentul durase o vesnicie si se sfarsise intr-o clipita; in secunda urmatoare, Peter isi dadu seama ca Amy nu mai era.
Sa fi fost tot un vis? Dovezile asta indicau. Toata lumea credea ca Amy murise pe stadion, ucisa in explozia care ii distrusese si pe Cei Doisprezece. Nu se mai gasise nici urma de ea. Si totusi, momentul acela se simtise atat de aievea. Cateodata, era convins ca Amy era inca pe acolo, pe undeva; dupa care, i se strecura indoiala. In cele din urma, pastra toate aceste intrebari pentru el.
Ramase acolo o vreme, urmarind soarele cum isi rasfrange lumina deasupra dealurilor din Texas. Dedesubtul lui, suprafata digului era la fel de incremenita si de limpede precum o oglinda. Lui Peter i-ar fi placut sa faca o baie ca sa-si alunge mahmureala, insa trebuia sa-l ia pe Caleb si sa-l duca la scoala inainte sa se intoarca la datorie. Nu era el un tamplar foarte priceput - nu stia sa faca decat un singur lucru cum trebuie, si anume sa fie soldat - insa primea regulat comenzi si il tinea aproape de casa, iar cu cate se construiau, Autoritatea Comunala avea nevoie de toata mana de lucru pe care o putea gasi.
Kerrville dadea pe-afara: cincizeci de mii de suflete plecasera din Iowa, populatia dublandu-si numarul si mai bine in doar doi ani. Nu fusese usor sa fie absorbiti atatia oameni, iar situatia era inca dificila. Kerrville fusese construit asa incat sa nu-si permita o crestere a populatiei; cuplurilor nu li se permitea sa aiba mai mult de doi copii fara sa plateasca o amenda grasa. Daca unul dintre copii nu ajungea la varsta maturitatii, il puteau avea pe al treilea, dar numai daca acel copil murea inainte sa implineasca zece ani.
Odata cu venirea locuitorilor din Iowa, intregul concept fusese abandonat. Mancarea, combustibilul si medicamentele fusesera deficitare, avusesera probleme sanitare - cei bolnavi traiau laolalta cu cei sanatosi, intr-un spatiu mult prea mic, cu mult prea multe resentimente de ambele parti ca sa mai poata continua asa. Un cort ridicat in graba in centrul orasului ii inghitise iute pe primii veniti, dar, pe masura ce au continuat sa vina, aceasta tabara temporara se transformase repede intr-o mizerie."
Detaliile produsului
