Orthodoxia si Politeia
Orthodoxia si Politeia
Orthodoxia si Politeia: Rolul crestinismului ortodox in relatiile internationale contemporane din Europa prin prisma experientelor nationale ale Romaniei si Greciei din secolul XXI
Istoria nationala a fiecarui popor ortodox rasaritean este pe deplin si complet legata de istoria bisericii, o sitorie care a adancit predilectiile, tendintele spre o existenta contemplativa si actiunile, dar si inclinatia escatologica si lipsa de incredere in istorie a bisericii rasaritene si, spre deosebire de biserica occidentala, se pare ca nu a trecut de la rationamentul simbolic la cel dialectic sau de la perspectiva sintetica si organica la un rationament analitic si sistemic.
In lumea ortodoxa, bisericile sunt deseori inseparabile, institutional si simbolic, de institutiile politice, si au fost mult timp elementele centrale pentru definirea limitelor identitatilor colective nationale. In ortodoxia rasariteana, religia este conceptualizata ca element constitutiv de baza al identitatii nationale si etnice; este un vas pentru caracteristicile descriptive si de dezvoltare ale comunitatii, un vas public si foarte institutionalizat.
Integrarea vechii paradigme "simfonice bizantine" in gandirea politica moderna de provenienta vest-europeana se va vadi in timp un proiect dificil, in mare masura imposibil de realizat, dat fiind faptul ca lumea libera a crestinatatii din Apus a evoluat in directia decuplarii totale a Bisericii de stat in urma Reformei protestante, iar, ulterior, in directia unei secularizari progresive promovate de Iluminismul sec. al XVIII-lea si de Revolutia franceza (1789).
Istoria nationala a fiecarui popor ortodox rasaritean este pe deplin si complet legata de istoria bisericii, o sitorie care a adancit predilectiile, tendintele spre o existenta contemplativa si actiunile, dar si inclinatia escatologica si lipsa de incredere in istorie a bisericii rasaritene si, spre deosebire de biserica occidentala, se pare ca nu a trecut de la rationamentul simbolic la cel dialectic sau de la perspectiva sintetica si organica la un rationament analitic si sistemic.
In lumea ortodoxa, bisericile sunt deseori inseparabile, institutional si simbolic, de institutiile politice, si au fost mult timp elementele centrale pentru definirea limitelor identitatilor colective nationale. In ortodoxia rasariteana, religia este conceptualizata ca element constitutiv de baza al identitatii nationale si etnice; este un vas pentru caracteristicile descriptive si de dezvoltare ale comunitatii, un vas public si foarte institutionalizat.
Integrarea vechii paradigme "simfonice bizantine" in gandirea politica moderna de provenienta vest-europeana se va vadi in timp un proiect dificil, in mare masura imposibil de realizat, dat fiind faptul ca lumea libera a crestinatatii din Apus a evoluat in directia decuplarii totale a Bisericii de stat in urma Reformei protestante, iar, ulterior, in directia unei secularizari progresive promovate de Iluminismul sec. al XVIII-lea si de Revolutia franceza (1789).
De aici problemele specifice si dificultatile in privinta asimilarii modernitatii cu care se confrunta societatile si statele est-europene de traditie crestin-ortodoxa, eliberate in decursul ultimilor cca. 200 de ani de sub stapanirea unui imperiu necrestin si de sub inraurirea unei mentalitati non-europene.
Atare dileme (uneori, aproape aporii) articuleaza Daniel Jianu in prezenta carte dedicata relatiei dintre Biserica si stat, respectiv dintre teologie si politica, in Romania si in Grecia, unde Daniel Jianu traieste de ani de zile alaturi de familia sa elena. - Pr. Prof. univ. dr. Picu Ocoleanu
Director Scoala Doctorala de Teologie "Sf. Nicodim" - Universitatea din Craiova
Descrierea produsului
Orthodoxia si Politeia: Rolul crestinismului ortodox in relatiile internationale contemporane din Europa prin prisma experientelor nationale ale Romaniei si Greciei din secolul XXI
Istoria nationala a fiecarui popor ortodox rasaritean este pe deplin si complet legata de istoria bisericii, o sitorie care a adancit predilectiile, tendintele spre o existenta contemplativa si actiunile, dar si inclinatia escatologica si lipsa de incredere in istorie a bisericii rasaritene si, spre deosebire de biserica occidentala, se pare ca nu a trecut de la rationamentul simbolic la cel dialectic sau de la perspectiva sintetica si organica la un rationament analitic si sistemic.
In lumea ortodoxa, bisericile sunt deseori inseparabile, institutional si simbolic, de institutiile politice, si au fost mult timp elementele centrale pentru definirea limitelor identitatilor colective nationale. In ortodoxia rasariteana, religia este conceptualizata ca element constitutiv de baza al identitatii nationale si etnice; este un vas pentru caracteristicile descriptive si de dezvoltare ale comunitatii, un vas public si foarte institutionalizat.
Integrarea vechii paradigme "simfonice bizantine" in gandirea politica moderna de provenienta vest-europeana se va vadi in timp un proiect dificil, in mare masura imposibil de realizat, dat fiind faptul ca lumea libera a crestinatatii din Apus a evoluat in directia decuplarii totale a Bisericii de stat in urma Reformei protestante, iar, ulterior, in directia unei secularizari progresive promovate de Iluminismul sec. al XVIII-lea si de Revolutia franceza (1789).
Istoria nationala a fiecarui popor ortodox rasaritean este pe deplin si complet legata de istoria bisericii, o sitorie care a adancit predilectiile, tendintele spre o existenta contemplativa si actiunile, dar si inclinatia escatologica si lipsa de incredere in istorie a bisericii rasaritene si, spre deosebire de biserica occidentala, se pare ca nu a trecut de la rationamentul simbolic la cel dialectic sau de la perspectiva sintetica si organica la un rationament analitic si sistemic.
In lumea ortodoxa, bisericile sunt deseori inseparabile, institutional si simbolic, de institutiile politice, si au fost mult timp elementele centrale pentru definirea limitelor identitatilor colective nationale. In ortodoxia rasariteana, religia este conceptualizata ca element constitutiv de baza al identitatii nationale si etnice; este un vas pentru caracteristicile descriptive si de dezvoltare ale comunitatii, un vas public si foarte institutionalizat.
Integrarea vechii paradigme "simfonice bizantine" in gandirea politica moderna de provenienta vest-europeana se va vadi in timp un proiect dificil, in mare masura imposibil de realizat, dat fiind faptul ca lumea libera a crestinatatii din Apus a evoluat in directia decuplarii totale a Bisericii de stat in urma Reformei protestante, iar, ulterior, in directia unei secularizari progresive promovate de Iluminismul sec. al XVIII-lea si de Revolutia franceza (1789).
De aici problemele specifice si dificultatile in privinta asimilarii modernitatii cu care se confrunta societatile si statele est-europene de traditie crestin-ortodoxa, eliberate in decursul ultimilor cca. 200 de ani de sub stapanirea unui imperiu necrestin si de sub inraurirea unei mentalitati non-europene.
Atare dileme (uneori, aproape aporii) articuleaza Daniel Jianu in prezenta carte dedicata relatiei dintre Biserica si stat, respectiv dintre teologie si politica, in Romania si in Grecia, unde Daniel Jianu traieste de ani de zile alaturi de familia sa elena. - Pr. Prof. univ. dr. Picu Ocoleanu
Director Scoala Doctorala de Teologie "Sf. Nicodim" - Universitatea din Craiova
Detaliile produsului
S-ar putea sa-ti placa si
De acelasi autor
Review-uri
nicolaedr
07/08/2025 15:20
Achizitie verificata
Din subtitlu aflăm că autorul vrea să analizeze „rolul creștinismului ortodox în relațiile internaționale contemporane din Europa prin prisma experiențelor naționale ale României și Greciei în secolul XXI”. Conținutul însă nu are o foarte mare legătură cu titlul, în sensul că se vorbește mai mult despre istoria de până la secolul XX și prea puțin despre ce se întâmplă din 2000 încoace. Apoi, există o disproporție cantitativă foarte mare între cazul Greciei și cel al României. Dacă cel din urmă caz nu prezintă un prea mare interes, în ce privește Grecia sunt anumite teme intersante ce ar fi meritat aprofundate așa cum s-a întâmplat cu polemicile din jurul noțiunii de blasfemie. Nici titlul (Orthodoxia și politeia) nu pare explicat și mai ales pus în legătură cu conținutul. O carte ce oferă informații punctuale uneori interesante, de multe ori utile, dar în ansamblu nu urmărește un fir conducător.
Arata mai mult
1 din 1 de rezultate
