Pachetul Cuviosul Gherontie cel nebun pentru Hristos contine:

• Volumul I (248 pagini)

• Volumul al II-lea (256 pagini)

• Volumul al III-lea (256 pagini)

• Volumul al IV-lea (256 pagini)

• Volumul al V-lea (256 pagini)

• Volumul al VI-lea (256 pagini)

• Volumul al VII-lea (256 pagini)
• Volumul al VIII-lea (256 pagini)

Parintele Gherontie a suferit de buna voie, in modul cel mai constient, pentru pacatele semenilor, ale noastre ale tuturor; s-a rugat cum putini se roaga, a postit cum putini o fac, a acceptat, ca si Mantuitorul, ca si Apostolii, sa nu aiba un loc al sau unde sa-si plece capul, ci sa peregrineze toata viata, imbracat simplu si cu rugaciunea in inima. El, de care lumea nu era vrednica (cf. Evrei 11,38), a trait printre noi, ascunzandu-si virtutea sub haina smereniei si a nebuniei, fugind de laudele oamenilor ca sa nu-si piarda harul! - Mitropolitul Serafim

 

Era omul care, prin tot ceea ce faptuia sau glasuia, te trimitea, in mod direct si fara ocolisuri, inspre pocainta. De fapt, era un har care, intr-un fel, se trasmuta si in sufletul celui care se afla in proximitatea sa. Faptul ca avea darul de a te aseza, in mod clar si convingator, in fata propriilor pacate nu constituia un aspect iesit din comun. Dimpotriva, totul se consuma firesc, ceea ce devenea caracteristica intrinseca a oricarei intalniri cu acest colos al Duhului. Cum era posibil acest lucru? Cuviosul Gherontie avea darul rugaciunii pentru toata lumea. - Parintele Episcop Ignatie al Husilor

 

Avva Gherontie Aldea era un om al rugaciunii. Se ruga intens, cu profunzime si cu efect. Cei ce l-au cunoscut relateaza multe fapte minunate pe care Dumnezeu le-a facut la rugaciunile lui. Si apoi, nu pot fi trecute cu vederea doua virtuti ale Cuviosului Gherontie: smerenia si simplitatea lui. Intr-o lume a huzurului si a patimilor, el era detasat de orice dorinta de a poseda sau de a-si asigura pentru ziua de maine un acoperis deasupra capului. - Andrei Mitropolitul Clujului, Maramuresului si Salajului

 

Parintele Gherontie a plecat la Cer din Tara Sfanta acum cativa ani. I-am simtit dureros absenta dupa ce ne-a parasit. Cat timp era printre noi, nu i-am remarcat intru totul uimitoarea-i prezenta. Acum, pentru ca a plecat, simtim adanc regretul ca nu ne-am hranit suficient din painea pe care ne-o daruia. [...] Din lumea lui, Parintele Gherontie a plecat in lumea lui Dumnezeu. De fapt, a patruns in lumea a carei pregustare a dobandit-o inca de aici. A fost un trimis al Cerului pentru a ne atinge, a ne imboldi, a ne scurtcircuita in nadejdea unei treziri. - Teofan Mitropolitul Moldovei si Bucovinei

 

Cu ajutorul lui Dumnezeu si al unui cunoscut din Tara Sfanta, am reusit sa ajungem, impreuna cu parintele staret Climent de la Manastirea Saraca si cu parintele diacon Marian, sa savarsim pentru Parintele Gherontie slujba randuita, la spitalul unde a fost depus la morga, la Bethleem. Cand l-au adus din camera frigorifica, era cu fata senina, luminata, stralucitoare... Cand l-am binecuvantat, am vazut ca avea mana moale. Si era foarte curat. De altfel, lucrurile acestea le-am remarcat in intalnirile cu Parintele: curatenia trupeasca si lumina sufleteasca... - Paisie Lugojanul, Episcop vicar al Arhiepiscopiei Timisoarei

 

Multele intalniri cu "Cuviosul" si timpul petrecut in preajma Sfintiei sale mi-au lasat intiparite in inima trairi intense de pace, bucurie si dulceata duhovniceasca, pe care le simti doar in preajma harului Duhului Sfant. "Cuviosul "a fost pentru fiecare dintre noi darul lui Dumnezeu, un dar care avea ascuns pentru fiecare un "ravas" cu mesajul lui Dumnezeu, pe care l-am inteles diferit, dar care, daca ne-a marcat viata si ne-a apropiat de Dumnezeu intelepcindu-ne duhovniceste, inseamna ca a fost interpretat corect. - Nestor, Episcopul Devei si al Hunedoarei

 

De la Deva a ramas o intamplare despre care s-a vorbit multa vreme la centrul eprahial. Cuviosul venise pentru cateva zile in vizita [...]. Intr-una din zile, a aparut la usa Preasfintitului Gurie insotit de cativa oameni ai strazii, pe care ii intalnise in preajma catedralei, si i-a spus simplu ca dansii nu au unde sa faca baie. Si, uite-asa, acei oameni au fost dusi la chilia Preasfintitului care, impreuna cu Cuviosul, i-au imbaiat cu bucurie. Doar oamenii lui Dumnezeu fac milostenie la acest nivel! - Gherontie, Arhiereu- vicar al Episcopiei Devei si Hunedoarei

• Volumul al VIII-lea
Cei care l-au cunoscut indeaproape pe acest om bineplacut Domnului pot confirma, cu asupra de masura, ca una dintre constantele lui duhovnicesti era rugaciunea in care erau cuprinsi toti oamenii si intreaga lume. Aceasta cuprindere a tuturor in binecuvantata sa rugaciune era savarsita nu in mod automat, ci cu intreaga sa fiinta si cu regularitate precisa. Nu exista nicio zi in care sa nu rosteasca aceasta rugaciune pentru intreaga lume. Pot sustine cu suficienta tarie acest fapt, pentru ca am avut bucuria de a-l gazdui mai multe zile, chiar saptamani, pe parcursul unui an, in chilia mea de la Catedrala Reintregirii din Alba Iulia. - Parintele Episcop Ignatie al Husilor