Pachet 9 carti: Marii clasici
La Caragiale, ca la multi dintre scriitorii de astazi, tragicul si fantasticul rezulta dintr-un conflict intre Realitatea imediata si comedia fara sfarsit, care se repeta, ambele, acoperind monoton intreg campul vietii si nelasand loc pentru tot ce nu-i asemenea lor. Comicul si fantasticul caragialian sunt compacte si unitare, nu cunosc fisura, si, astfel, deformarea umanitatii atinge prin proportii tragicul. Orice s-ar spune, pivotul acestei arte nu sta in satisfactia, in increderea linistita ca asa a fost intotdeauna lumea, ca societatea in care traieste autorul nu e mai rea decat altele.
Ioan Slavici omul era un sucit, ca sa nu zicem altfel, dar opera sa este remarcabila. Cu perceptia justa numai cand se aplica la viata taraneasca, el nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sai sunt darzi, lacomi. Intreprinzatori, intriganti, cu parti bune si parti rele, ca orice lume comuna. Limba, de obicei impiedicata in pagina de idei, e un instrument de observatie excelent in mediul taranesc. Cu toate ca scriitorul deschide nuvelele printr-un fel de acord stilistic, e severa, fara excese artistice.
De dragul catorva prejudecati entuziaste, mai nimeni nu-l citeste cu adevarat pe Eminescu - iar cat se citeste, se citeste superficial si marginit la cateva poezii rau consacrate de scoala. Eminescu tinde tot mai mult sa devina "Eminescu", ceva pus deoparte in lada de zestre a natiei si de care esti mandru ca se afla acolo, ferit de orice intamplari. Este insa vremea sa se intample ceva cu ce ne-a ramas de la el: o largire si o adancire a cunoasterii si a intelegerii noastre. - Petru Cretia
Descrierea produsului
La Caragiale, ca la multi dintre scriitorii de astazi, tragicul si fantasticul rezulta dintr-un conflict intre Realitatea imediata si comedia fara sfarsit, care se repeta, ambele, acoperind monoton intreg campul vietii si nelasand loc pentru tot ce nu-i asemenea lor. Comicul si fantasticul caragialian sunt compacte si unitare, nu cunosc fisura, si, astfel, deformarea umanitatii atinge prin proportii tragicul. Orice s-ar spune, pivotul acestei arte nu sta in satisfactia, in increderea linistita ca asa a fost intotdeauna lumea, ca societatea in care traieste autorul nu e mai rea decat altele.
Ioan Slavici omul era un sucit, ca sa nu zicem altfel, dar opera sa este remarcabila. Cu perceptia justa numai cand se aplica la viata taraneasca, el nu idealizeaza si nu trateaza cazuri de izolare. Oamenii sai sunt darzi, lacomi. Intreprinzatori, intriganti, cu parti bune si parti rele, ca orice lume comuna. Limba, de obicei impiedicata in pagina de idei, e un instrument de observatie excelent in mediul taranesc. Cu toate ca scriitorul deschide nuvelele printr-un fel de acord stilistic, e severa, fara excese artistice.
De dragul catorva prejudecati entuziaste, mai nimeni nu-l citeste cu adevarat pe Eminescu - iar cat se citeste, se citeste superficial si marginit la cateva poezii rau consacrate de scoala. Eminescu tinde tot mai mult sa devina "Eminescu", ceva pus deoparte in lada de zestre a natiei si de care esti mandru ca se afla acolo, ferit de orice intamplari. Este insa vremea sa se intample ceva cu ce ne-a ramas de la el: o largire si o adancire a cunoasterii si a intelegerii noastre. - Petru Cretia
Detaliile produsului