Aurica Simion I. (n. 26 aprilie 1938, satul Candesti, comuna Albestii de Muscel, judetul Arges - d. 1984, Bucuresti) a fost un istoric specializat in istoria contemporana. A activat ca cercetator stiintific la Institutul de studii istorice si social-politice pe langa Comitetul Central al P.C.R. In activitatea sa stiintifica, s-a concentrat pe diverse teme, printre care: activitatile greviste din diferite ramuri industriale din perioada interbelica, aspecte legate de politica interna interbelica, precum si politica externa si relatiile internationale ale Romaniei dinaintea si din timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. 
 

Lucrarea sa Preliminarii politico-diplomatice ale insurectiei romane din 1944 a fost publicata in 1979, la 35 de ani de la evenimentele din august 1944. Aceasta carte a starnit reactii din partea autoritatilor politice ale vremii si a fost retrasa imediat din librarii. Istoricul Ioan Scurtu apreciaza acest volum ca fiind bine documentat stiintific si neincadrabil in directia istoriografica dictata de regimul comunist. Aurica Simion I. a fost cunoscut pentru abordarea sa riguroasa si obiectiva in cercetarile istorice, evitand tendintele propagandistice impuse de regimul comunist. Aceasta i-a adus atat aprecierea colegilor sai istorici, cat si probleme cu autoritatile de la acea vreme.

De-a lungul carierei sale, Aurica Simion I. a publicat numeroase studii si articole in reviste de specialitate, contribuind semnificativ la lntelegerea unor aspecte cruciale ale istoriei Romaniei din secolul XX. Printre temele sale de interes s-au numarat si impactul economic si social al politicilor interbelice, precum si modul in care acestea au influentat evolutiile politice ulterioare. Aurica Simion I. a fost, de asemenea, un mentor pentru tinerii istorici, indrumandu-i si inspirandu-i prin exemplul sau de rigoare stiintifica si dedicare. in ciuda dificultatilor si a cenzurii, el a reusit sa contribuie la dezvoltarea unei perspective mai nuantate si mai critice asupra istoriei recente a Romaniei. Mostenirea sa academica continua sa fie studiata si apreciata, subliniind importanta unei cercetari istorice nepartinitoare.