Countdown header img desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Peste calea ferata au trecut toate vacantele

De (autor): Andra Mateuca

0
(0 review-uri)
Peste calea ferata au trecut toate vacantele - Andra Mateuca
Rasfoieste

Peste calea ferata au trecut toate vacantele

De (autor): Andra Mateuca

0
(0 review-uri)
Andra Mateuca - spuneam asta si cu prilejul lansarii volumului anterior, Duminica e o poza cu tine, Ed. Diacritic, Timisoara, 2015 - vine incet, dar perseverent, din urma, conturandu-si un spatiu poetic propriu, un anume continuum liric ce preia si reproceseaza motive spatiale si temporale, (dar nu numai), frecvente in cartea mai sus amintita: toposul si anii copilariei (cu alaiul personajelor - parinti, bunici s.a. - dar si cu cel al bucuriilor, al trairilor feerice, inerente varstei si refugiului in lumea povestilor, a basmelor…), tonalitatea, atmosfera de ansamblu fiind acum, parca, mai pronuntat nostalgice. "Iubirea bunicilor avea eleganta vremii" ar putea fi, pe langa altele asemenea, un vers emblematic. Regasim, insa, si aici, in noua sa carte, infuzia unor inflexiuni erotice, dar si accente usor ironice si autoironice, flash-uri mai acide, mai aspre din cotidianul domestic si citadin. Uneori actul scrisului e perceput in dimensiunea lui rebela, scrasnita: "scriem cu dintii inclestati." Un element de noutate mi se pare a fi schitarea - din cateva tuse sugestive - a unor personaje precum profesoara de pian, croitoresele, contabilul, tamplarul, cosarul, coafeza, purtand si ele haloul unui timp revolut. Fara sa ignore diversele formule si tendinte ale poeziei pe care o scriu poetii congeneri, dar si cei (mai tineri) din seriile/promotiile recente, Andra Mateuca pastreaza, mai exact isi asuma fata de ele o anume distanta (poate neprofitabila pe termen imediat), mizand, in defavoarea unei (mai) comode afilieri generationiste, pe fidelitatea fata de propria interioritate, fata de propria sa structura poetica, fara, insa, ca aceasta optiune sa se confunde, in scriitura poetei, cu ceea ce numim (uneori cu, poate, prea multa graba sau usurinta) lirism feminin, patetism, discurs poetic nesincron(izat). - Eugen Bunaru
Citeste mai mult

15.00Lei

15.00Lei

Primesti 15 puncte

Important icon msg

Primesti puncte de fidelitate dupa fiecare comanda! 100 puncte de fidelitate reprezinta 1 leu. Foloseste-le la viitoarele achizitii!

In stoc

Plaseaza rapid comanda

Important icon msg

Completeaza mai jos numarul tau de telefon

Poti comanda acest produs introducand numarul tau de telefon. Vei fi apelat de un operator Libris.ro in cele mai scurt timp pentru prealuarea datelor necesare.

Descrierea produsului

Andra Mateuca - spuneam asta si cu prilejul lansarii volumului anterior, Duminica e o poza cu tine, Ed. Diacritic, Timisoara, 2015 - vine incet, dar perseverent, din urma, conturandu-si un spatiu poetic propriu, un anume continuum liric ce preia si reproceseaza motive spatiale si temporale, (dar nu numai), frecvente in cartea mai sus amintita: toposul si anii copilariei (cu alaiul personajelor - parinti, bunici s.a. - dar si cu cel al bucuriilor, al trairilor feerice, inerente varstei si refugiului in lumea povestilor, a basmelor…), tonalitatea, atmosfera de ansamblu fiind acum, parca, mai pronuntat nostalgice. "Iubirea bunicilor avea eleganta vremii" ar putea fi, pe langa altele asemenea, un vers emblematic. Regasim, insa, si aici, in noua sa carte, infuzia unor inflexiuni erotice, dar si accente usor ironice si autoironice, flash-uri mai acide, mai aspre din cotidianul domestic si citadin. Uneori actul scrisului e perceput in dimensiunea lui rebela, scrasnita: "scriem cu dintii inclestati." Un element de noutate mi se pare a fi schitarea - din cateva tuse sugestive - a unor personaje precum profesoara de pian, croitoresele, contabilul, tamplarul, cosarul, coafeza, purtand si ele haloul unui timp revolut. Fara sa ignore diversele formule si tendinte ale poeziei pe care o scriu poetii congeneri, dar si cei (mai tineri) din seriile/promotiile recente, Andra Mateuca pastreaza, mai exact isi asuma fata de ele o anume distanta (poate neprofitabila pe termen imediat), mizand, in defavoarea unei (mai) comode afilieri generationiste, pe fidelitatea fata de propria interioritate, fata de propria sa structura poetica, fara, insa, ca aceasta optiune sa se confunde, in scriitura poetei, cu ceea ce numim (uneori cu, poate, prea multa graba sau usurinta) lirism feminin, patetism, discurs poetic nesincron(izat). - Eugen Bunaru
Citeste mai mult

De pe acelasi raft

De acelasi autor

Parerea ta e inspiratie pentru comunitatea Libris!

Noi suntem despre carti, si la fel este si

Newsletter-ul nostru.

Aboneaza-te la vestile literare si primesti un cupon de -10% pentru viitoarea ta comanda!

*Reducerea aplicata prin cupon nu se cumuleaza, ci se aplica reducerea cea mai mare.

Ma abonez image one
Ma abonez image one