Am tinut ca acest roman facut din marturii de familie si realism magic sa apara la editura Cartier in amintirea bunicilor mei materni, romani refugiati de doua ori din Basarabia (in 1940 si in 1944), si a rudelor lor deportate de rusi in Siberia. Se intretes in poveste mai multe trecuturi si mai multe memorii, iubiri, tradari, ospete, cozonaci calzi, istorioare tragi-comice, destine frante, exiluri voluntare, o Romanie pierduta si o Romanie regasita in tulbure tranzitie. Cartea mea e o declaratie de dragoste pentru basarabeni. - Tatiana Niculescu