Cuprins :
 • Stapanul Sac de Orez
 • Vrabia cu limba taiata
 • Povestea lui Urashirna Taro, baiatul pescar
 • Fermierut si bursucul
 • Shinansha, sau Carul care Arata spre Miazazi
 • Aventurile lui Kintaro, baiatul de aur
 • Povestea Prinsei Hase
 • O poveste din Japonia antica
 • Povestea ornului care nu voia sa moara
 • Taietorul de barnbus si copilul Lunii

 

    “Aventurile lui Kintaro, baiatul de aur 

 

    Demult, tare demult, traia in Kyoto un soldat viteaz pe nume Kintoki. El s-a indragostit de o domnita frumoasa si a luat-o de sotie. Nu la multa vreme dupa aceea, din cauza ciudei unor prieteni de-ai sai, el a cazut in dizgratia Curtii si a fost dat afara. Aceasta nenorocire l-a apasat atat de tare, ca el nu a mai trait multa vreme - a murit, lasand-o in urma pe frumoasa lui sotie sa dea piept cu lumea singura. Temandu-se de dusmanii sotului ei, ea a fugit in muntii Ashigara imediat ce el a murit si acolo, in padurile singuratice unde nu venea nimeni altcineva decat taietorii de lemne, ea a dat nastere unui baiat.

    Ea i-a pus numele de Kintaro, sau Baiatul de Aur. Acum, lucru de mirare la acest baiat era marea lui forta; si cu cat crestea mai mult, cu atat mai puternic devenea, asa ca pe cand avea opt ani, putea sa taie copacii la fel de repede precum taietorii. Atunci mama lui i-a dat un topor mare, iar el obisnuia sa plece in padure sa ii ajute pe taietori, care il numeau „Baiatul-minune", iar pe mama lui „Batrana Doica din Munti", pentru ca nu ii cunosteau rangul inalt. O alta distractie de-a lui Kintaro era sa zdrobeasca pietre si stanci. Va inchipuiti cat de puternic era!

    Spre deosebire de alti baieti, Kintaro a crescut singur in salbaticia rnuntilor si, cum nu avea tovarasi de joaca, s-a imprietenit cu toate animalele si a invatat sa le inteleaga si sa le vorbeasca limbile ciudate. Incet-incet, ele s-au imblanzit si il priveau pe Kintaro ca pe stapanul lor, iar el le folosea drept servitori si mesageri. Dar cei mai buni servitori ai sai erau ursul, cerbul, maimuta si iepurele."