Prozele Passionariei Stoicescu sunt scrise cu mana sigura, cu atentie la detalii si la ansamblu, cu dexteritate (remarca Alex Stefanescu), dar si cu o prospetime si un interes viu pentru textul scris, care fac cinste unei autoare atat de prolifice. Nici o urma de blazare in fata literaturii nu se intrevede in povestirile si nuvelele semnate si tocmai acest avant ca de debutanta, o face pe autoare in fiecare moment cuceritoare pentru cititor. /…/ Unele texte au o naturalete care te indeamna sa crezi ca sunt efectiv relatari de fapte reale, desi bizare. /…/ Acest tip de actiuni narate vioi, comportist, cu mare siguranta a tuselor si a dialogului, compun volumul Passionariei Stoicescu si se citesc usor si cu placere. Nu se intampla drame abisale, pentru ca viata este, dupa cum o descrie autoarea, mai ales suma unor lucruri neinsemnate. Dar ele, nimicurile, compun totusi existenta oricui. Celalalt plan, mai profund sau mai inalt, nu poate fi accesibil fara a privi tesatura deasa a faptelor marunte. Ceea ce le ridica pretul in perceptia cititorului este un lucru tot mai rar in pogoanele de hartie tiparita: talentul epic al autoarei. - Horia Garbea