In satul Harmalaia, primavara este o sarbatoare pe care copiii o traiesc din plin. Hoinaresc pe pajisti si prin gradini, topaie prin balti, se catara pe garduri sau pe magazia de lemne, fugaresc pisica, aluneca prin noroiul de pe ulite, cad (din intamplare) in paraias - oriunde ii poarta pasii, e ceva interesant de facut sau de vazut. La fel ca pentru mieii fara astampar de pe pasune sau manzul abia nascut, si pentru copiii din satul Harmalaia lumea e noua, proaspata si luminoasa. Va fi un an bun.

 

De ud, e ud peste tot la noi in sat primavara. Uneori, cand ne intoarcem de la scoala, drumul e doar o mare mocirla. Cizmele de cauciuc fac fleosc-fleosc cand calcam in baltile care ne ies in cale. Iar cateodata alunecam in sant si cizmele ni se umplu cu apa. Alteori mergem pe garduri. Intr-o zi, ne-a vazut o matusa si ne-a intrebat daca mergem asa ca sa nu ne udam la picioare. Nici prin cap nu i-ar fi dat ca facem asta doar fiindca e distractiv. "Cine a zis ca-i musai sa mergem doar pe drum?" a spus Lasse apoi. "Probabil vreun om mare", a zis Bosse. "Asa cred si eu", a raspuns Lasse.

Ilustratii color de Ilon Wikland.

Traducere din limba suedeza de Andreea Caleman.