Militarii romani din armata austro-ungara, una multinationala, ce reflecta structura etnica a imperiului muribund, au fost prinsi, in timpul razboiului din anii 1914-1918, intr-o dilema tragica, aceea intre loialitate dinastica fata de imparatul de la Viena, care era concomitent si rege al Ungariei, si cea fata de natiunea din care faceau parte. [...] Relativ putini voluntari, scapati din infernul razboiului si al prizonieratului, si-au scris, cu deosebire, in perioada interbelica, povestea lor, cel mai adesea dramatica. Dintre scrierile memorialistice mai cunoscute amintim pe cele ale lui Petre Nemoianu, Voicu Nitescu, Elie Bufnea, Pompiliu Nistor, Simion Ghisa, Victor Cadere s.a. Multe alte marturii, mai ales ale simplilor voluntari, au ramas necunoscute, ele fiind partial recuperate relativ tarziu. […] Editura Militara pune la dispozitia publicului cititor din Romania o marturie inedita a unui voluntar cu rol important in mobilizarea militarilor romani ardeleni, banateni si bucovineni, prizonieri in Rusia, pentru cauza nationala. Autorul este locotenentul Emil Deciu, mentionat nu de putine ori in lucrarile si memoriile care analizeaza subiectul voluntariatului. Marturia lui, chiar daca incompleta, din cauza vitregiei vremurilor, se alatura astfel celorlalte contributii aparute intre timp pe acest subiect, completandu-le cu o viziune proprie. - Petre Otu

 

Plecand in anul 1914 din Biserica-Alba, unde am fost mobilizat, am parcurs pana la intoarcerea in Lugoj, unde am sosit acum si unde am fost demobilizat, urmatoarele distante: Biserica-Alba-Pasul Tucla in Carpati: 800 km, Pasul Tucla-Brody la frontiera rusa: 300 km, Brody-Orenburg la frontiera Asiei: 3.000 km, Orenburg-Vladivostok: 5.500 km, Vladivostok-Constanta: 20.000 km, Constanta-Lugoj 800 km; total, nesocotind si drumurile facute repetat: 30.400 km. [...] Aducem multumita bunului Dumnezeu ca ne-a dat destula tarie sa ne indeplinim aceasta datorie fata de Neam si Patrie si-l rugam sa ne ajute, ca sa ne putem continua cu pace in Romania libera drumul vietii noastre, in neatarnare si in fratietate vesnica si neturburata. - Emil Deciu