Preluand puterea politica si economica in Romania cu ajutorul nemijlocit si hotarator al armatelor sovietice de ocupatie, comunistii au introdus ceea ce ei numeau "dictatura proletariatului", de fapt, dictatura unui grup aflat la conducerea partidului, exercitata, fara nici o deosebire de apartenenta de clasa, in detrimentul intregului popor. Dupa ce au lovit fara mila in mosierime si in burghezie, in fostul aparat de stat, comunistii nu au ezitat sa faca acelasi lucru si cu taranimea si cu clasa muncitoare, nemultumite de jaful la care erau supuse, de cantitatea de munca, tot mai mare, solicitata de noii stapani si de nivelul de viata foarte scazut impus de gigantomania noii puteri.

Pentru a avea situatia sub control, comunistii au folosit toate mijloacele disponibile, dintre care cele mai importante au fost represiunea si persuasiunea. Daca represiunea urmarea sa zdrobeasca rezistenta fizica a romanilor fata de noul regim, in schimb, persuasiunea, care a imbracat haina propagandei si agitatiei, urmarea sa le distruga rezistenta morala si spirituala. Propaganda comunista a avut ca principal obiectiv crearea "omului nou", rupt de traditiile si de istoria poporului sau, ancorat in filosofia si ideologia marxist-leninista, executant docil al politicii partidului si, mai ales, al ordinelor celor care conduceau partidul.

Emanatie a regimului comunist, propaganda comunista nu putea fi altceva decat acesta. Toate nerealizarile si contradictiile regimului s-au rasfrant asupra ei si i-au distrus orice urma de credibilitate. Creditul minim de care s-au bucurat, probabil, comunistii la inceputurile guvernarii lor va disparea foarte repede si, o data cu el, toate incercarile aparatului de propaganda de a-i convinge pe oameni de justetea politicii partidului vor deveni inutile. Iar daca in aparenta, puterea comunista din Romania s-a prabusit brusc, numai in cateva zile, de fapt, erodarea care-i anunta sfarsitul a inceput mult mai devreme, iar primul element al sistemului de putere care s-a prabusit a fost tocmai propaganda, lipsita, chiar de la inceput, de orice urma de credibilitate.

Eugen Denize