Psaltirea tradusa si comentata in Muntele Athos reprezinta o noua traducere a psalmilor, realizata de un grup de monahi romani din tara si din Muntele Athos , asociati Colegiului Ortodox Noul Studion. Pentru facilitarea lecturii liturgice si receptarea textului atat in rugaciunea particulara , cat si in cea comuna a Bisericii, editorii au incercat sa pastreze structura si lexicul traducerilor anterioare, dand prioritate fidelitatii fata de textul Septuagintei, folosit de Apostoli si de toti Parintii rasariteni. Astfel, au fost eliminate expresiile sau pasajele imprumutate din textul Masoretic, introduse in versiunile romanesti dupa 1936, ceea ce a dus, inevitabil, si la operarea unor mici modificari ale sintaxei sau ale unor cuvinte, intotdeauna in concordanta cu traditia exegetica patristica.

 

Scoliile de la sfarsitul cartii, pe langa scurtele analize lamuritoare ale unor termeni biblici, cuprind citate din surse patristice , fie limpezind pasajele dificile, fie justificand parafraza impusa uneori de acestea, astfel incat cititorul sa aiba un prin contact cu intelegerea Psalmilor de catre Sfintii Parinti.