Cine are rabdare sa citeasca si sa reciteasca atent fiecare poem al lui Radu R. Serban, inaltand toate antenele sensibilitatii si pastrand deschisi toti senzorii receptarii estetice, va descoperi un mare poet, cu o matrice stilistica puternica si originala, dincolo de «mode si timp», supusa doar normelor poetice proprii. Pentru a construi aceasta matrice stilistica unica, poetul nu a avut timp sa scrie o opera de mare intindere, dar a reusit sa compuna una de mare profunzime. Pe cat este de restrans pe orizontala, pe atat spatiul poetic isi extinde dimen­siunea pe verticala. In ultimul patrar al veacului trecut, numai Daniel Turcea si Virgil Mazilescu au mai reusit o asemenea performanta. - Valeriu Stoica

 

De o exuberanta narativa incifrata, amintind in inceputurile sale de formula baladesca a lui Stefan Augustin Doinas, poezia lui Radu R. Serban este profund muzicala, exprimarea lirica apropiindu-se de virtutile incantatiei. Arta sa exercita asupra cititorului o dubla fascinatie: prin vaz si prin auz. Poemele ne prind intr-un ritm si intr-o viziune care ne revrajesc lumea, aducandu-ne aminte de tot ce am uitat prin ignorarea fiintei noastre de taina. Versurile sale de o forta lirica incandescenta nu si-au pierdut in timp frumu­setea, ba dimpotriva, la o noua lectura, ele capata adancimea si straniul adevarurilor intrezarite de o constiinta postuma, care ne initiaza in taine de dincolo de mormant. - Monica Pillat