Retete culese de la cinci brasovence
Retete culese de la cinci brasovence
E SIMPLU, E COMPLICAT SA PREGATESTI MASA?
Romania profunda se dezvaluie si prin bucatarie. Retete venite de nici unde, adaosuri succesive de la rude, prietene, dadace, din lecturi intamplatoare prin almanahuri ori foi de calendar au constituit in mai toate casele romancelor o zestre expresiva, variata si… mai totdeauna gustoasa.
Poti privi reteta in sine ca bucatareasa intrebandu-te daca ai ingredientele necesare s-o prepari. Dar daca mergi mai departe si o pui intr-un context, in speta intr-un caiet cu retete, o compari cu celelalte „surate”, urmaresti personajele de la care a fost culeasa
– ai in fata, pe nesimtite, o lume colorata, bine mirositoare care te transforma vremelnic intr-un adevarat Gargantua contemporan.
Cele cinci brasovence aduna retete de la sotii din protipendada orasului (doamnele Brediceanu, Ciortea, Simionescu), matusi, prietene (Lelia, Marioara, Virgini) ori guvernante nemtoaice sau unguroaice (Mette tante, Sofi neni).
Notatia e riguroasa dar adesea pare facuta pentru cunoscatoare si atunci cantitatile sunt omise, insirandu-se doar ingredientele ca atare.
Unitatile de masura te introduc intr-o lume tainica, inaccesibila profanilor: pe langa grame (si decagrame), litri, kilograme apar deca (plural, deci), loti, salice, funti si altele sui generis: „zahar cat sase oua”.
Și unele recipiente sau recomandari raman putin misterioase:
„o lingura cu care se scoate laptele”, „strecori prin mot”, „forma de pepene”.
Respectuoase fata de condimente, gospodinele le trateaza pe masura pomenindu-le in latineste sau nemteste: natrium bicarbon, cremor tartari, ausbruch. Ba si in romaneste, transcrise fonetic, epis.
Fragment din carte:
Marquise Alice
Compozitia: 200 gr. zahar 200 gr. alune
10 galbenuse 10 foi gelatina
½ litra piscoturi 200 gr. zahar
7 albuse
1 baton vanilie
¾ l. lapte
½ kgr. frisca
1 lingurita fecula 1 dl. rom bun
Modul de preparare: Se freaca cu o lingura galbenusele amestecate cu zaharul pisat, fecula, vanilia, apoi se adauga laptele fierbinte, apoi se pune la foc de se ingroase ca o crema de vanilie. Dupa ce s-a ingrosat, adica dupa ce a inceput sa butoneze, se da jos de pe foc, se lasa sa se raceasca. Nugaua se da prin masina, o adaugam la aceasta crema racita adaugandu-i albusurile spuma, adaugand si frisca deasemenea batuta spuma din nainte si adaugand si gelatina spalata si dizolvita. Se amesteca toate la un loc cu crema, se toarna in forma un rand de crema, un rand de biscoturi taiate bucatele si stropite cu rom. Procedam astfel pana se umple forma si apoi se da la ghiata. Dupa ce s-a racit si s-a intarit cat trebue, se rastoarna in farfuria pe care o servim. O garnisim deasupra cu frisca formand niste brauleti mai maricei iar in varf altii mai mici dar rosii, facuti tot din frisca insa colorata Kirsch.
Romania profunda se dezvaluie si prin bucatarie. Retete venite de nici unde, adaosuri succesive de la rude, prietene, dadace, din lecturi intamplatoare prin almanahuri ori foi de calendar au constituit in mai toate casele romancelor o zestre expresiva, variata si… mai totdeauna gustoasa.
Poti privi reteta in sine ca bucatareasa intrebandu-te daca ai ingredientele necesare s-o prepari. Dar daca mergi mai departe si o pui intr-un context, in speta intr-un caiet cu retete, o compari cu celelalte „surate”, urmaresti personajele de la care a fost culeasa
– ai in fata, pe nesimtite, o lume colorata, bine mirositoare care te transforma vremelnic intr-un adevarat Gargantua contemporan.
Cele cinci brasovence aduna retete de la sotii din protipendada orasului (doamnele Brediceanu, Ciortea, Simionescu), matusi, prietene (Lelia, Marioara, Virgini) ori guvernante nemtoaice sau unguroaice (Mette tante, Sofi neni).
Notatia e riguroasa dar adesea pare facuta pentru cunoscatoare si atunci cantitatile sunt omise, insirandu-se doar ingredientele ca atare.
Unitatile de masura te introduc intr-o lume tainica, inaccesibila profanilor: pe langa grame (si decagrame), litri, kilograme apar deca (plural, deci), loti, salice, funti si altele sui generis: „zahar cat sase oua”.
Și unele recipiente sau recomandari raman putin misterioase:
„o lingura cu care se scoate laptele”, „strecori prin mot”, „forma de pepene”.
Respectuoase fata de condimente, gospodinele le trateaza pe masura pomenindu-le in latineste sau nemteste: natrium bicarbon, cremor tartari, ausbruch. Ba si in romaneste, transcrise fonetic, epis.
Fragment din carte:
Marquise Alice
Compozitia: 200 gr. zahar 200 gr. alune
10 galbenuse 10 foi gelatina
½ litra piscoturi 200 gr. zahar
7 albuse
1 baton vanilie
¾ l. lapte
½ kgr. frisca
1 lingurita fecula 1 dl. rom bun
Modul de preparare: Se freaca cu o lingura galbenusele amestecate cu zaharul pisat, fecula, vanilia, apoi se adauga laptele fierbinte, apoi se pune la foc de se ingroase ca o crema de vanilie. Dupa ce s-a ingrosat, adica dupa ce a inceput sa butoneze, se da jos de pe foc, se lasa sa se raceasca. Nugaua se da prin masina, o adaugam la aceasta crema racita adaugandu-i albusurile spuma, adaugand si frisca deasemenea batuta spuma din nainte si adaugand si gelatina spalata si dizolvita. Se amesteca toate la un loc cu crema, se toarna in forma un rand de crema, un rand de biscoturi taiate bucatele si stropite cu rom. Procedam astfel pana se umple forma si apoi se da la ghiata. Dupa ce s-a racit si s-a intarit cat trebue, se rastoarna in farfuria pe care o servim. O garnisim deasupra cu frisca formand niste brauleti mai maricei iar in varf altii mai mici dar rosii, facuti tot din frisca insa colorata Kirsch.
32.00Lei
Sau 3200 de puncte
Fiecare comanda noua reprezinta o investitie pentru viitoarele tale comenzi. Orice comanda plasata de pe un cont de utilizator primeste in schimb un numar de puncte de fidelitate, In conformitate cu regulile de conversiune stabilite. Punctele acumulate sunt incarcate automat in contul tau si pot fi folosite ulterior, pentru plata urmatoarelor comenzi.
In stoc
Ridicare Personala GRATUITA!
easybox / Ship&Go TOATA luna August!
Descrierea produsului
E SIMPLU, E COMPLICAT SA PREGATESTI MASA?
Romania profunda se dezvaluie si prin bucatarie. Retete venite de nici unde, adaosuri succesive de la rude, prietene, dadace, din lecturi intamplatoare prin almanahuri ori foi de calendar au constituit in mai toate casele romancelor o zestre expresiva, variata si… mai totdeauna gustoasa.
Poti privi reteta in sine ca bucatareasa intrebandu-te daca ai ingredientele necesare s-o prepari. Dar daca mergi mai departe si o pui intr-un context, in speta intr-un caiet cu retete, o compari cu celelalte „surate”, urmaresti personajele de la care a fost culeasa
– ai in fata, pe nesimtite, o lume colorata, bine mirositoare care te transforma vremelnic intr-un adevarat Gargantua contemporan.
Cele cinci brasovence aduna retete de la sotii din protipendada orasului (doamnele Brediceanu, Ciortea, Simionescu), matusi, prietene (Lelia, Marioara, Virgini) ori guvernante nemtoaice sau unguroaice (Mette tante, Sofi neni).
Notatia e riguroasa dar adesea pare facuta pentru cunoscatoare si atunci cantitatile sunt omise, insirandu-se doar ingredientele ca atare.
Unitatile de masura te introduc intr-o lume tainica, inaccesibila profanilor: pe langa grame (si decagrame), litri, kilograme apar deca (plural, deci), loti, salice, funti si altele sui generis: „zahar cat sase oua”.
Și unele recipiente sau recomandari raman putin misterioase:
„o lingura cu care se scoate laptele”, „strecori prin mot”, „forma de pepene”.
Respectuoase fata de condimente, gospodinele le trateaza pe masura pomenindu-le in latineste sau nemteste: natrium bicarbon, cremor tartari, ausbruch. Ba si in romaneste, transcrise fonetic, epis.
Fragment din carte:
Marquise Alice
Compozitia: 200 gr. zahar 200 gr. alune
10 galbenuse 10 foi gelatina
½ litra piscoturi 200 gr. zahar
7 albuse
1 baton vanilie
¾ l. lapte
½ kgr. frisca
1 lingurita fecula 1 dl. rom bun
Modul de preparare: Se freaca cu o lingura galbenusele amestecate cu zaharul pisat, fecula, vanilia, apoi se adauga laptele fierbinte, apoi se pune la foc de se ingroase ca o crema de vanilie. Dupa ce s-a ingrosat, adica dupa ce a inceput sa butoneze, se da jos de pe foc, se lasa sa se raceasca. Nugaua se da prin masina, o adaugam la aceasta crema racita adaugandu-i albusurile spuma, adaugand si frisca deasemenea batuta spuma din nainte si adaugand si gelatina spalata si dizolvita. Se amesteca toate la un loc cu crema, se toarna in forma un rand de crema, un rand de biscoturi taiate bucatele si stropite cu rom. Procedam astfel pana se umple forma si apoi se da la ghiata. Dupa ce s-a racit si s-a intarit cat trebue, se rastoarna in farfuria pe care o servim. O garnisim deasupra cu frisca formand niste brauleti mai maricei iar in varf altii mai mici dar rosii, facuti tot din frisca insa colorata Kirsch.
Romania profunda se dezvaluie si prin bucatarie. Retete venite de nici unde, adaosuri succesive de la rude, prietene, dadace, din lecturi intamplatoare prin almanahuri ori foi de calendar au constituit in mai toate casele romancelor o zestre expresiva, variata si… mai totdeauna gustoasa.
Poti privi reteta in sine ca bucatareasa intrebandu-te daca ai ingredientele necesare s-o prepari. Dar daca mergi mai departe si o pui intr-un context, in speta intr-un caiet cu retete, o compari cu celelalte „surate”, urmaresti personajele de la care a fost culeasa
– ai in fata, pe nesimtite, o lume colorata, bine mirositoare care te transforma vremelnic intr-un adevarat Gargantua contemporan.
Cele cinci brasovence aduna retete de la sotii din protipendada orasului (doamnele Brediceanu, Ciortea, Simionescu), matusi, prietene (Lelia, Marioara, Virgini) ori guvernante nemtoaice sau unguroaice (Mette tante, Sofi neni).
Notatia e riguroasa dar adesea pare facuta pentru cunoscatoare si atunci cantitatile sunt omise, insirandu-se doar ingredientele ca atare.
Unitatile de masura te introduc intr-o lume tainica, inaccesibila profanilor: pe langa grame (si decagrame), litri, kilograme apar deca (plural, deci), loti, salice, funti si altele sui generis: „zahar cat sase oua”.
Și unele recipiente sau recomandari raman putin misterioase:
„o lingura cu care se scoate laptele”, „strecori prin mot”, „forma de pepene”.
Respectuoase fata de condimente, gospodinele le trateaza pe masura pomenindu-le in latineste sau nemteste: natrium bicarbon, cremor tartari, ausbruch. Ba si in romaneste, transcrise fonetic, epis.
Fragment din carte:
Marquise Alice
Compozitia: 200 gr. zahar 200 gr. alune
10 galbenuse 10 foi gelatina
½ litra piscoturi 200 gr. zahar
7 albuse
1 baton vanilie
¾ l. lapte
½ kgr. frisca
1 lingurita fecula 1 dl. rom bun
Modul de preparare: Se freaca cu o lingura galbenusele amestecate cu zaharul pisat, fecula, vanilia, apoi se adauga laptele fierbinte, apoi se pune la foc de se ingroase ca o crema de vanilie. Dupa ce s-a ingrosat, adica dupa ce a inceput sa butoneze, se da jos de pe foc, se lasa sa se raceasca. Nugaua se da prin masina, o adaugam la aceasta crema racita adaugandu-i albusurile spuma, adaugand si frisca deasemenea batuta spuma din nainte si adaugand si gelatina spalata si dizolvita. Se amesteca toate la un loc cu crema, se toarna in forma un rand de crema, un rand de biscoturi taiate bucatele si stropite cu rom. Procedam astfel pana se umple forma si apoi se da la ghiata. Dupa ce s-a racit si s-a intarit cat trebue, se rastoarna in farfuria pe care o servim. O garnisim deasupra cu frisca formand niste brauleti mai maricei iar in varf altii mai mici dar rosii, facuti tot din frisca insa colorata Kirsch.
Detaliile produsului
De pe acelasi raft
De acelasi autor
Review-uri
ww xz
01/12/2020 17:24
Mancarea facuta in casa va fii intotdeauna mai gustoasa decat cea dintr-un restaurant.
MarianaLupan2008
04/11/2020 21:24
O carte cu retete tare interesante. Mi-a placut sa descopar aceste bucate delicioase direct de la persoanele care locuiesc in aceasta zona minunata. Retetele se inteleg usor si au detalii suficiente.
danaang
05/09/2020 01:25
Cartea aceasta este mult mai mult decât un rețetar, este o carte de dragoste. Caietul de rețete a fost păstrat în familie timp de cinci generații nu doar pentru ca mesele să fie delicioase, dar ca simbol al frumoasei legături ce a dăinuit de-a lungul anilor între membrii familiei. ca mâncarea să fie savuroasă trebuie cu siguranță să adaugi pasiune și dragoste. Deși este o colecție de rețete, cartea ne învață multe alte valori importante.