Countdown header img desk

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Countdown header img  mob

MAI SUNT 00:00:00:00

MAI SUNT

X

Revista Romana de Drept Privat Nr.4 din 2022

De (autor): Autor Anonim

0
(0 review-uri)
Revista Romana de Drept Privat Nr.4 din 2022
Rasfoieste

Revista Romana de Drept Privat Nr.4 din 2022

De (autor): Autor Anonim

0
(0 review-uri)
Revista romana de drept privat Nr.4 din 2022. Patologia vointei juridice. Viciile de consimtamant

 A fi, a sti, a putea, a trebui, a alege, a vrea, a face si a avea sunt nu numai verbele care structureaza imaginea pe care limba romana o ofera asupra dinamicii comunitare, ci si instrumentele logico-juridice prin care dreptul proiecteaza, realizeaza si apara ordinea comunitatii. Nu este intamplator ca verbul a vrea este auxiliarul indispensabil pentru timpul viitor si pentru viitorul anterior. Vointa construieste viitorul, pe temeiul cunoasterii si al descifrarii raportului dintre posibil si necesar, cu asumarea libertatii si a responsabilitatii de a alege o actiune sau o inactiune si de a o indeplini, imbogatind astfel depozitul comun al trecutului si prezentului, cladit cu verbul a avea, cu rol autonom (timpul prezent) sau auxiliar (perfectul compus).
 
Vointa juridica are trei infatisari in acest sir de verbe, devenite instrumente logico-juridice: mai intai, ca vointa a legiuitorului, este izvor de norme juridice, adica de drept pozitiv; in al doilea rand, insoteste actiunile si inactiunile, impregnandu-le cu amprenta subiectivitatii, prin conformarea sau neconformarea fata de normele juridice, raport din care se naste ideea de vinovatie; in fine, vointa juridica, in mod aproape miraculos, devine ea insasi prin exprimare (simpla sau intr-o anumita forma) o actiune, un fapt implinit, obiectivandu-se in acte juridice unilaterale, bilaterale sau multilaterale. In aceasta a treia infatisare, vointa, odata exprimata (manifestata), naste direct efecte juridice (drepturile si datoriile partilor), fara interpunerea verbului a face. Acesta reapare insa pentru a permite exercitarea drepturilor si executarea datoriilor.
 
Pentru ca efectele juridice sa se nasca in mod valabil, este necesar ca vointa juridica, in ultima infatisare, sa fie sanatoasa. Starea de sanatate sau de boala a vointei juridice nu poate fi diagnosticata decat prin raportarea verbului a vrea la verbele a sti, a putea, a trebui, a alege, adica la libertatea celor care incheie acte juridice. Eroarea, dolul, violenta si leziunea, denumite in mod traditional vicii de consimtamant, sunt stari patologice ale vointei juridice, deoarece libertatea partilor este afectata de o constrangere (violenta), de elemente exterioare care limiteaza ori exclud posibilitatea de alegere (leziunea), de reprezentarea gresita a realitatii, autonoma (eroarea) sau indusa de catre o alta persoana (dolul).
Citește mai mult

-7%

PRP: 95.14 Lei

!

Acesta este Prețul Recomandat de Producător. Prețul de vânzare al produsului este afișat mai jos.

88.48Lei

88.48Lei

95.14 Lei

Primești 88 puncte

Important icon msg

Primești puncte de fidelitate după fiecare comandă! 100 puncte de fidelitate reprezintă 1 leu. Folosește-le la viitoarele achiziții!

In stoc

Livrare

Estimare livrare luni, 17 noiembrie - marti, 18 noiembrie

Important icon msg

Acest termen de livrare este estimativ. În cazul perioadelor aglomerate pot apărea întârzieri.

Livrarea produselor din stoc se realizează în decursul a 24-48 de ore (zile lucrătoare) de la plasarea comenzii.

Livrarea cărților în engleză aflate în stocul furnizorilor noștri se realizează în intervalul de 2-4 săptămâni, afișat în pagina de produs. Toate comenzile care conțin un titlu din această categorie vor fi livrate la termenul cel mai îndelungat. În cazul în care dorești împărțirea comenzii, te rugăm să ne contactezi pentru a-ți comunica toate condițiile. Poți găsi aceste informații și în secțiunea Termeni și Condiții.

Descrierea produsului

Revista romana de drept privat Nr.4 din 2022. Patologia vointei juridice. Viciile de consimtamant

 A fi, a sti, a putea, a trebui, a alege, a vrea, a face si a avea sunt nu numai verbele care structureaza imaginea pe care limba romana o ofera asupra dinamicii comunitare, ci si instrumentele logico-juridice prin care dreptul proiecteaza, realizeaza si apara ordinea comunitatii. Nu este intamplator ca verbul a vrea este auxiliarul indispensabil pentru timpul viitor si pentru viitorul anterior. Vointa construieste viitorul, pe temeiul cunoasterii si al descifrarii raportului dintre posibil si necesar, cu asumarea libertatii si a responsabilitatii de a alege o actiune sau o inactiune si de a o indeplini, imbogatind astfel depozitul comun al trecutului si prezentului, cladit cu verbul a avea, cu rol autonom (timpul prezent) sau auxiliar (perfectul compus).
 
Vointa juridica are trei infatisari in acest sir de verbe, devenite instrumente logico-juridice: mai intai, ca vointa a legiuitorului, este izvor de norme juridice, adica de drept pozitiv; in al doilea rand, insoteste actiunile si inactiunile, impregnandu-le cu amprenta subiectivitatii, prin conformarea sau neconformarea fata de normele juridice, raport din care se naste ideea de vinovatie; in fine, vointa juridica, in mod aproape miraculos, devine ea insasi prin exprimare (simpla sau intr-o anumita forma) o actiune, un fapt implinit, obiectivandu-se in acte juridice unilaterale, bilaterale sau multilaterale. In aceasta a treia infatisare, vointa, odata exprimata (manifestata), naste direct efecte juridice (drepturile si datoriile partilor), fara interpunerea verbului a face. Acesta reapare insa pentru a permite exercitarea drepturilor si executarea datoriilor.
 
Pentru ca efectele juridice sa se nasca in mod valabil, este necesar ca vointa juridica, in ultima infatisare, sa fie sanatoasa. Starea de sanatate sau de boala a vointei juridice nu poate fi diagnosticata decat prin raportarea verbului a vrea la verbele a sti, a putea, a trebui, a alege, adica la libertatea celor care incheie acte juridice. Eroarea, dolul, violenta si leziunea, denumite in mod traditional vicii de consimtamant, sunt stari patologice ale vointei juridice, deoarece libertatea partilor este afectata de o constrangere (violenta), de elemente exterioare care limiteaza ori exclud posibilitatea de alegere (leziunea), de reprezentarea gresita a realitatii, autonoma (eroarea) sau indusa de catre o alta persoana (dolul).
Citește mai mult

S-ar putea să-ți placă și

De același autor

Părerea ta e inspirație pentru comunitatea Libris!

Istoricul tău de navigare

Acum se comandă

Noi suntem despre cărți, și la fel este și

Newsletter-ul nostru.

Abonează-te la veștile literare și primești un cupon de -10% pentru viitoarea ta comandă!

*Reducerea aplicată prin cupon nu se cumulează, ci se aplică reducerea cea mai mare.

Mă abonez image one
Mă abonez image one
Accessibility Logo

Salut! Te pot ajuta?

X