Cartea cuprinde o consemnare panoramica a unei industrii, descriind initiativa profetica a unei ere in care eforturile minutioase a generatii de oameni de stiinta si ingineri au transformat in cele din urma industria roboticii intr-unul dintre pilonii marii puteri chinezesti, promovand „Made in China” spre „productia inteligenta”.

 

Robotul chinezesc” este povestea fascinanta a dezvoltarii industriei robotice a Chinei, care se desfasoara in paralel cu cresterea economica. Viziunea Chinei reda o perspectiva unica asupra evolutiei societatii din punct de vedere politic, economic si strategic. Sunt prezentate analize si idei profunde cu privire la productia inteligenta – acest domeniu al tehnologiei inalte care atrage atentia intregii lumi – intr-o noua era a reformei si deschiderii Chinei, punand accentul pe strategie si etica stiintifica, si avand multe puncte de vedere frontaliere despre probleme cu care se vor confrunta oamenii in viitor.

 

Cartea este o descriere obiectiva a contributiei de pana acum a cercetatorilor chinezi si dezvaluie pentru prima data detalii-cheie despre infiintarea brandului Xinsong, cu povestile fiecarui personaj central, care sunt nu numai despre frustrari si succes, ci sunt si lectii invatate de acesti oameni inventivi, oferind o indrumare si sugestii pentru cei care doresc sa le urmeze pasii, inspirand si alti antreprenori si spirite inovatoare.

 

Institutiile de cercetare stiintifica au infiintat, in acelasi timp cu Xinsong, numeroase alte firme, insa mare parte dintre acestea au esuat. De ce Xinsong poate sa se mentina si sa aiba succes? Fondatorii ei si-au asumat sperantele intregii natiuni, dand dovada de o tarie de neclintit in obtinerea rezultatelor remarcabile in tehnologia de varf a robotului. Progresul s-a datorat sarguintei si geniului unor oameni cu viziune. In cei 15 ani de activitate, Xinsong China a fost martora ridicarii industriei robotice chineze si a inregistrat adevarate miracole in industria producatoare.

    Fragment din romanul "Robotul chinezesc" de Wang Hongpeng si Ma Na:

 

    "„Robot” isi are originea in mintea unui scriitor.

    In 1920, un scriitor ceh pe nume Karel Capek crea piesa de teatru science-fiction „Robotii Universali Rossum”. Povestea spune ca firma Robotii Universali Rossum producea un tip de masinarie de lucru pe nume „Robota”, care in ceha inseamna rob, asemanator omului, cu infatisare si corp umanoide, insa lipsita de gandire si de suflet, fiind capabila doar de a face aceeasi munca fizica zi de zi. Mai apoi, cu ajutorul oamenilor, in „Robota” se nasc treptat sentimente, avand cu timpul un suflet de sine statator, ceea ce il face sa devina cealalta „umanitate” creata de om.
    Povestea evolueaza, „Robota” incepe sa fie nemultumit de pozitia lui, ridica armele si infrange complet omenirea, pana aproape de disparitie, apoi preia conducerea lumii. Karel Capek incepe tot de la crearea unui „Robota” ajutor al omului, care devine apoi un atacator al omenirii.

    Numai ca „Robota” nu se poate reproduce. Insa, intr-un ultim moment de disperare, o pereche de „Robota”, formata dintr-un el si o ea, ajutati de un simpatizant al umanitatii, ajung sa nutreasca sentimente de iubire. Si astfel apar un Adam si o Eva din neamul robotilor! Lumea robotilor a continuat, pe Pamant aparand o „noua versiune a omenirii”.

    Odata pusa pe scena din Praga, aceasta piesa neobisnuita a facut senzatie, ravasind in scurt timp toata lumea occidentala. De ce a produs un efect senzational atat de puternic?

    Cea de-a doua revolutie industriala, desi a ridicat mult productivitatea muncii, pe de alta parte, a transformat muncitorii in roboti vii sau in sclavi cu ritm de roboti. La sfarsitul anilor ‘70, multi chinezi au vazut comedia „Timpuri noi”, in care juca Charlie Chaplin, film care reflecta in mod realist soarta tragica a muncitorilor din industrie la vremea respectiva. Karel Capek folosea „Robota” ca forta de munca, inlocuind omul la munca grea si repetitiva prin mijloace mecanice. Spera sa rezolve astfel problemele societatii, venind in intampinarea dorintelor arzatoare ale lucratorilor industriali de la vremea respectiva, de a scapa de „sclavia masinii”, si a sentimentului de revolta impotriva productiei industriale la scara larga. In aceasta perioada a aparut „Robota”, starnind ecouri largi in lumea intreaga.

    „Robota” s-a tradus in engleza „Robot”, devenind ulterior denumirea comuna pentru roboti. Inca de la aparitia cuvantului, desi acesta exista numai in operele literare si artistice, robotii au lasat publicului exclusiv imaginea de rol negativ. Erau de-o violenta feroce, greu de controlat, nutreau gandul de a rasturna conducerea omenirii si de a submina lumea.

    Pana cand un american de origine rusa le-a stabilit acestor roboti nelegiuiti cele trei legi, si de abia atunci situatia s-a schimbat. Este vorba despre renumitul scriitor american de science-fiction, Isaac Asimov.

    In 1941, in povestirea stiintifico-fantastica „Fuga in cerc”, Asimov formula celebrele „Trei legi ale roboticii”: Un robot nu are voie sa pricinuiasca vreun rau unei fiinte umane sau, prin neinterventie, sa permita ca unei fiinte omenesti sa i se faca un rau. Un robot trebuie sa se supuna ordinelor date de catre o fiinta umana, atat timp cat ele nu intra in contradictie cu Legea 1. Un robot trebuie sa-si protejeze propria existenta, atat timp cat acest lucru nu intra in contradictie cu Legea 1 sau Legea 2.

    Despre aceastea vorbea profesorul Qu Daokui, intrebandu-se daca lupta dintre cei doi roboti, american si japonez, nu contravine „Celor trei legi ale roboticii”.

    Isaac Asimov a devenit faimos in SUA ca scriitor de sciencefiction si promotor al stiintei tocmai pentru ca a creat o serie de povesti SF bazate pe „cele trei legi”. Dintre acestea, unele au fost ecranizate la Hollywood, construind o lume a viitorului in care intre oameni si roboti nu lipsesc contradictiile, insa convietuiesc pasnic. Desi putem spune ca „cele trei reguli” ale lui Asimov au o nuanta idealista, totusi pana azi ele sunt numite „piatra de temelie a roboticii moderne”, devenind principiile de baza si linia de urmat a oamenilor de stiinta in cercetarea si dezvoltarea roboticii. Asimov este considerat de altfel „parintele lui Robot”.

    Scriitorul si-a dorit sa vada in timpul vietii sale, cu propriii ochi, regatul robotilor plasmuit sub condeiul lui, imaginarul devenit realitate, iar toate acestea chiar s-au intamplat.

    In 1954, americanii dezvoltau cu succes primul robot programabil din lume, care putea substitui omul in munca fizica dificila si in activitatile periculoase. A devenit popular mai intai in America, deschizand o noua era a roboticii. „Robot” era astfel una dintre cele mai marete inventii ale omenirii din secolul XX.

    Dupa cate se pare, cele mai mari lucrari de pionierat ale umanitatii isi au inceputurile de cele mai multe ori in imaginar, iar literatura este leaganul stiintei.

    In fapt, in istoria civilizatiei omenirii de cateva milenii, inca de la inventia primelor unelte, oamenii au avut o dorinta de nestavilit ca, prin inventie si creatie, sa se remodeleze, sa se cunoasca, sa se depaseasca, pentru a desavarsi lucruri pe care nu le poate face. Asa au luat fiinta robotii.

    In China antica au existat numerosi cercetatori remarcabili, inventatori si mestesugari priceputi care au creat roboti cu trasaturi umane sau caracteristici animale, devenind predecesorii robotilor moderni. Potrivit consemnarilor istorice, in epoca Zhou de Apus, un mestesugar talentat pe nume Yan Shi a facut din piele de animal, lemn, rasina, vopsea si alte materiale un mecanism in forma de om care putea sa cante si sa danseze. In perioada Primaverii si Toamnei, celebrul dulgher Lu Ban a mestesugit o pasare din lemn care putea zbura in aer „trei zile fara sa coboare”. In timpul celor Trei Regate, Zhu Geliang a inventat „bivolul de lemn si calul mobil” cu care se transportau provizii pentru armata in timpul luptelor. Aceste inventii au concentrat intelepciunea si istetimea poporului muncitor chinez, ele fiind si primele forme ale robotului.

    Omenirea a intrat in secolul XXI, inaugurand noi teritorii in dezvoltarea noilor stiinte. Dezvoltarea rapida a tehnologiei inalte precum robotica, imprimanta 3D, tehnologia cloud, cognitia, calculul cuantic, big data, nanomaterialele, grafenul s.a. stimuleaza societatea umana sa avanseze rapid spre o era a inteligentei.

    Avand ca reprezentant robotul, inteligenta artificiala va deveni, fara indoiala, o platforma importanta si un apogeu al societatii inteligente din viitor. In plus, aceasta tocmai schimba subversiv si subtil modul de productie, stilul de viata al oamenilor, precum si forme de dezvoltare in diferite domenii, caci valul unei noi revolutii stiintifice si tehnologie deja a sosit.

    Desi Summitul international al robotilor industriali, desfasurat in China, la Shanghai, s-a incheiat, au ramas totusi probleme si intrebari fara raspuns. Valurile starnite de „invitatia la duel” dintre Mark II si Kuratas sunt inca in fierbere si cu greu pot fi domolite.

    Domnul Kuratas din Japonia la inceput a pastrat tacerea, insa mai apoi nu a mai putut efectiv sa se abtina, caci adversarul il provoca, iar internautii puneau paie pe foc, ironizandu-l.

    Asa ca, dupa ce a ezitat o vreme, a fost fortat sa raspunda: „Sunt de acord sa ne duelam! Insa nu ne vom lupta cu arme, ci corp la corp.” Domnul Kuratas nu se lasa mai prejos si isi face aparitia cu steagul Soarelui Rasare pe umeri. Astfel, partile isi dau intalnire peste un an, la o anume data si loc, pentru o lupta pe viata si pe moarte.

    „Tobele rasuna de parca ar fi tunete”. „Duelul secolului” dintre cei doi roboti starneste din nou dezbaterile opiniei publice, fanii fac presupozitii, dezbat infocati, mass-media ia parte in permanenta, totul transformandu-se in scurt timp intr-o dezbatere aprinsa cu caracter mondial.

    In acelasi timp, numerosi internauti chinezi se intreaba: Dar robotii nostri chinezesti? Unde sunt ei?

    Unii sperau sa apara robotii chinezesti impartind pumni si picioare, altii erau de parere ca robotii lor nu ar trebui sa ia parte la conflict, sau unii doreau sa le fie arbitri ori sa stabileasca un regulament, ceva de genul. Erau si oameni care sustineau ca robotul chinez trebuie sa vina sa-i desparta si sa-i impace, caci pacea este pretioasa!

    Chiar asa, robotule chinez, unde esti?"