Romanul ca lume postbabelica
Romanul ca lume postbabelica
Romanul ca lume postbabelică. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie si carnavalesc
Cu foarte rare exceptii, romanul si astazi ramane a fi interpretat nu ca un ansamblu de voci, de stiluri, ideologii aflate in dialog, ci este examinat unilateral, monologic, adica dintr-un punct de vedere privilegiat (fie acesta al naratorului omniscient si omniprezent, fie al unui protagonist). Aliona Grati revine in forta la „teologia dialogica” a lui Martin Buber si dialogistica lui Mihail Bahtin, asimiland creator si ideile lansate de Julia Kristeva, Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette si de „noii bahtinieni” americani: Michel Holquist, Gardner, Malcolm V. Jones, Robert L. Belknap, David Bohm etc., fara a face abstractie si de cercetarile actuale ale bahtinologilor rusi: V.C. Bibler, T.F. Plehanova etc. Ea fundamenteaza un model hermeneutic nuantat si bine articulat, structura dialogica a romanului e conceputa la diferite straturi si paliere, iar polifonia e ilustrata nu doar prin cuvantul bivoc, constructia hibrida sau plurilingvism, cum s-a procedat rar de tot si foarte timid in critica romaneasca. - Alexandru Burlacu, Istoric si critic literar, profesor universitar, doctor habilitat in filologie
Cu foarte rare exceptii, romanul si astazi ramane a fi interpretat nu ca un ansamblu de voci, de stiluri, ideologii aflate in dialog, ci este examinat unilateral, monologic, adica dintr-un punct de vedere privilegiat (fie acesta al naratorului omniscient si omniprezent, fie al unui protagonist). Aliona Grati revine in forta la „teologia dialogica” a lui Martin Buber si dialogistica lui Mihail Bahtin, asimiland creator si ideile lansate de Julia Kristeva, Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette si de „noii bahtinieni” americani: Michel Holquist, Gardner, Malcolm V. Jones, Robert L. Belknap, David Bohm etc., fara a face abstractie si de cercetarile actuale ale bahtinologilor rusi: V.C. Bibler, T.F. Plehanova etc. Ea fundamenteaza un model hermeneutic nuantat si bine articulat, structura dialogica a romanului e conceputa la diferite straturi si paliere, iar polifonia e ilustrata nu doar prin cuvantul bivoc, constructia hibrida sau plurilingvism, cum s-a procedat rar de tot si foarte timid in critica romaneasca. - Alexandru Burlacu, Istoric si critic literar, profesor universitar, doctor habilitat in filologie
Descrierea produsului
Romanul ca lume postbabelică. Despre dialogism, polifonie, heteroglosie si carnavalesc
Cu foarte rare exceptii, romanul si astazi ramane a fi interpretat nu ca un ansamblu de voci, de stiluri, ideologii aflate in dialog, ci este examinat unilateral, monologic, adica dintr-un punct de vedere privilegiat (fie acesta al naratorului omniscient si omniprezent, fie al unui protagonist). Aliona Grati revine in forta la „teologia dialogica” a lui Martin Buber si dialogistica lui Mihail Bahtin, asimiland creator si ideile lansate de Julia Kristeva, Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette si de „noii bahtinieni” americani: Michel Holquist, Gardner, Malcolm V. Jones, Robert L. Belknap, David Bohm etc., fara a face abstractie si de cercetarile actuale ale bahtinologilor rusi: V.C. Bibler, T.F. Plehanova etc. Ea fundamenteaza un model hermeneutic nuantat si bine articulat, structura dialogica a romanului e conceputa la diferite straturi si paliere, iar polifonia e ilustrata nu doar prin cuvantul bivoc, constructia hibrida sau plurilingvism, cum s-a procedat rar de tot si foarte timid in critica romaneasca. - Alexandru Burlacu, Istoric si critic literar, profesor universitar, doctor habilitat in filologie
Cu foarte rare exceptii, romanul si astazi ramane a fi interpretat nu ca un ansamblu de voci, de stiluri, ideologii aflate in dialog, ci este examinat unilateral, monologic, adica dintr-un punct de vedere privilegiat (fie acesta al naratorului omniscient si omniprezent, fie al unui protagonist). Aliona Grati revine in forta la „teologia dialogica” a lui Martin Buber si dialogistica lui Mihail Bahtin, asimiland creator si ideile lansate de Julia Kristeva, Roland Barthes, Tzvetan Todorov, Gerard Genette si de „noii bahtinieni” americani: Michel Holquist, Gardner, Malcolm V. Jones, Robert L. Belknap, David Bohm etc., fara a face abstractie si de cercetarile actuale ale bahtinologilor rusi: V.C. Bibler, T.F. Plehanova etc. Ea fundamenteaza un model hermeneutic nuantat si bine articulat, structura dialogica a romanului e conceputa la diferite straturi si paliere, iar polifonia e ilustrata nu doar prin cuvantul bivoc, constructia hibrida sau plurilingvism, cum s-a procedat rar de tot si foarte timid in critica romaneasca. - Alexandru Burlacu, Istoric si critic literar, profesor universitar, doctor habilitat in filologie
Detaliile produsului
