Rondo a Capriccio 1954. Preludiu si fuga 1954
Rondo a Capriccio 1954. Preludiu si fuga 1954
Rondo a Capriccio 1954. Preludiu si fuga 1954. Cadenta pentru Partea I din concertul in Do Minor K. 491 de W.A. Mozart 2011
Piesele pentru pian de Radu Paladi - cu exceptia Cadentei pentru Concertul in do minor de Mozart - apartin primelor lucrari ale compozitorului, fiind scrise chiar in perioada studentiei. Ele au evidentiat, chiar din acel moment de inceput, talentul incontestabil al tanarului autor, simtul perfect al formei muzicale, conceptul bine definit al gandirii melodice, armonice si ritmice, calitati care au determinat ca aceste mici creatii sa fie adoptate imediat de catre tinerii pianisti si sa traiasca si astazi, dupa mai bine de 60 de ani, sub degetele noilor generatii.
Ronda a capriccio (1954) adopta forma clasica de Rondo-Sonata. Scrisa intr-o miscare alerta, cu o scriitura pianistica brilianta, bogata in ornamentatii, caracteristica compozitorului, lucrarea a fost inclusa in repertoriul de creatii romanesti propus candidatilor la primul Concurs de pian George Enescu, prilej cu care a si fost interpretata de catre unul dintre laureati. Ea se afla azi la cea de-a treia editie.
Preludiul si Fuga (1954), piese ce pot fi interpretate si independent una de cealalta, reflecta intentia compozitorului de a transpune in limbajul modem stilul muzical bine cunoscut al barocului "Vreau sa arat ca o Fuga poate sa fie viabila, ca orice Fuga din repertoriul baroc, avand insa la baza o tema cu caracter modal, popular romanesc" afirma autorul chiar la prezentarea lucrarii pentru examenul de stat (licenta) sustinut la Conservatorul bucurestean. Daca sclipitorul Preludiu se inscrie, atat ca forma cat si ca scriitura pianistica, pe linia sonatelor scarlattiene, Fuga (pe 3 voci) se desfasoara strict polifonic, in spirit bachian, dar cu caracter specific universului muzical autohton.
Cadenta primei parti a Concertului in do minor de Mozart (2011) s-a nascut din admiratia netarmurita pe care pianistul Radu Paladi a nutrit-o fata de concertele pentru pian de Mozart, ale caror partituri le-a studiat si cantat de altfel toata viata. - Marta Paladi (1931-2017), muzicolog
Piesele pentru pian de Radu Paladi - cu exceptia Cadentei pentru Concertul in do minor de Mozart - apartin primelor lucrari ale compozitorului, fiind scrise chiar in perioada studentiei. Ele au evidentiat, chiar din acel moment de inceput, talentul incontestabil al tanarului autor, simtul perfect al formei muzicale, conceptul bine definit al gandirii melodice, armonice si ritmice, calitati care au determinat ca aceste mici creatii sa fie adoptate imediat de catre tinerii pianisti si sa traiasca si astazi, dupa mai bine de 60 de ani, sub degetele noilor generatii.
Ronda a capriccio (1954) adopta forma clasica de Rondo-Sonata. Scrisa intr-o miscare alerta, cu o scriitura pianistica brilianta, bogata in ornamentatii, caracteristica compozitorului, lucrarea a fost inclusa in repertoriul de creatii romanesti propus candidatilor la primul Concurs de pian George Enescu, prilej cu care a si fost interpretata de catre unul dintre laureati. Ea se afla azi la cea de-a treia editie.
Preludiul si Fuga (1954), piese ce pot fi interpretate si independent una de cealalta, reflecta intentia compozitorului de a transpune in limbajul modem stilul muzical bine cunoscut al barocului "Vreau sa arat ca o Fuga poate sa fie viabila, ca orice Fuga din repertoriul baroc, avand insa la baza o tema cu caracter modal, popular romanesc" afirma autorul chiar la prezentarea lucrarii pentru examenul de stat (licenta) sustinut la Conservatorul bucurestean. Daca sclipitorul Preludiu se inscrie, atat ca forma cat si ca scriitura pianistica, pe linia sonatelor scarlattiene, Fuga (pe 3 voci) se desfasoara strict polifonic, in spirit bachian, dar cu caracter specific universului muzical autohton.
Cadenta primei parti a Concertului in do minor de Mozart (2011) s-a nascut din admiratia netarmurita pe care pianistul Radu Paladi a nutrit-o fata de concertele pentru pian de Mozart, ale caror partituri le-a studiat si cantat de altfel toata viata. - Marta Paladi (1931-2017), muzicolog
42.30Lei
42.30Lei
Primești 42 puncte
In stoc
Comandă până la 14:00:
Estimare livrare vineri, 12 decembrie - luni, 15 decembrie
Descrierea produsului
Rondo a Capriccio 1954. Preludiu si fuga 1954. Cadenta pentru Partea I din concertul in Do Minor K. 491 de W.A. Mozart 2011
Piesele pentru pian de Radu Paladi - cu exceptia Cadentei pentru Concertul in do minor de Mozart - apartin primelor lucrari ale compozitorului, fiind scrise chiar in perioada studentiei. Ele au evidentiat, chiar din acel moment de inceput, talentul incontestabil al tanarului autor, simtul perfect al formei muzicale, conceptul bine definit al gandirii melodice, armonice si ritmice, calitati care au determinat ca aceste mici creatii sa fie adoptate imediat de catre tinerii pianisti si sa traiasca si astazi, dupa mai bine de 60 de ani, sub degetele noilor generatii.
Ronda a capriccio (1954) adopta forma clasica de Rondo-Sonata. Scrisa intr-o miscare alerta, cu o scriitura pianistica brilianta, bogata in ornamentatii, caracteristica compozitorului, lucrarea a fost inclusa in repertoriul de creatii romanesti propus candidatilor la primul Concurs de pian George Enescu, prilej cu care a si fost interpretata de catre unul dintre laureati. Ea se afla azi la cea de-a treia editie.
Preludiul si Fuga (1954), piese ce pot fi interpretate si independent una de cealalta, reflecta intentia compozitorului de a transpune in limbajul modem stilul muzical bine cunoscut al barocului "Vreau sa arat ca o Fuga poate sa fie viabila, ca orice Fuga din repertoriul baroc, avand insa la baza o tema cu caracter modal, popular romanesc" afirma autorul chiar la prezentarea lucrarii pentru examenul de stat (licenta) sustinut la Conservatorul bucurestean. Daca sclipitorul Preludiu se inscrie, atat ca forma cat si ca scriitura pianistica, pe linia sonatelor scarlattiene, Fuga (pe 3 voci) se desfasoara strict polifonic, in spirit bachian, dar cu caracter specific universului muzical autohton.
Cadenta primei parti a Concertului in do minor de Mozart (2011) s-a nascut din admiratia netarmurita pe care pianistul Radu Paladi a nutrit-o fata de concertele pentru pian de Mozart, ale caror partituri le-a studiat si cantat de altfel toata viata. - Marta Paladi (1931-2017), muzicolog
Piesele pentru pian de Radu Paladi - cu exceptia Cadentei pentru Concertul in do minor de Mozart - apartin primelor lucrari ale compozitorului, fiind scrise chiar in perioada studentiei. Ele au evidentiat, chiar din acel moment de inceput, talentul incontestabil al tanarului autor, simtul perfect al formei muzicale, conceptul bine definit al gandirii melodice, armonice si ritmice, calitati care au determinat ca aceste mici creatii sa fie adoptate imediat de catre tinerii pianisti si sa traiasca si astazi, dupa mai bine de 60 de ani, sub degetele noilor generatii.
Ronda a capriccio (1954) adopta forma clasica de Rondo-Sonata. Scrisa intr-o miscare alerta, cu o scriitura pianistica brilianta, bogata in ornamentatii, caracteristica compozitorului, lucrarea a fost inclusa in repertoriul de creatii romanesti propus candidatilor la primul Concurs de pian George Enescu, prilej cu care a si fost interpretata de catre unul dintre laureati. Ea se afla azi la cea de-a treia editie.
Preludiul si Fuga (1954), piese ce pot fi interpretate si independent una de cealalta, reflecta intentia compozitorului de a transpune in limbajul modem stilul muzical bine cunoscut al barocului "Vreau sa arat ca o Fuga poate sa fie viabila, ca orice Fuga din repertoriul baroc, avand insa la baza o tema cu caracter modal, popular romanesc" afirma autorul chiar la prezentarea lucrarii pentru examenul de stat (licenta) sustinut la Conservatorul bucurestean. Daca sclipitorul Preludiu se inscrie, atat ca forma cat si ca scriitura pianistica, pe linia sonatelor scarlattiene, Fuga (pe 3 voci) se desfasoara strict polifonic, in spirit bachian, dar cu caracter specific universului muzical autohton.
Cadenta primei parti a Concertului in do minor de Mozart (2011) s-a nascut din admiratia netarmurita pe care pianistul Radu Paladi a nutrit-o fata de concertele pentru pian de Mozart, ale caror partituri le-a studiat si cantat de altfel toata viata. - Marta Paladi (1931-2017), muzicolog
Detaliile produsului
