Joseph Haydn (1732-1809) s-a nascut la Viena, fiind unul dintre cei mai importanti compozitori ai epocii clasice. Compune primele mici lucrari dupa 1755, iar pana in 1761, cand intra in slujba printului Esterhazy, compune primele cvartete, simfonii si divertismente. intre 1761 si 1790, Haydn scrie mare parte a lucrarilor sale, fara ca acestea sa fie destinate exclusiv printului. Folosindu-se de orchestra curtii pe care o dirija, Haydn poate experimenta si poate crea in permanenta, devenind tot mai popular in intreaga Europa.
Dupa 1790, odata cu moartea printului, devine liber de obligatiile de capelmaistru si incepe sa calatoreasca in Europa si sa-si vanda creatiile editorilor. Moartea prietenului sau, Mozart il determina sa se intoarca la Viena, iar din 1793, ii da lectii unui tanar compozitor, Ludwig van Beethoven.
Pana in 1805 a compus peste o suta de simfonii, un numar similar de cvartete si trio uri de coarde, un numar mare de concerte instrumentale, oratorii, misse, opere, dar si un numar important de lucrari pentru pian, sonate si divertismente.
Haydn a rămas cunoscut în istoria muzicii drept cel care a stilizat şi modernizat cvartetul de coarde şi simfonia, cel care a dezvoltat forma de sonată pentru pian şi temele sa1e. Muzica lui Haydn a rămas cunoscută şi pentru tonul său comic, diferit de cel al contemporanilor săi mai tineri, Mozart şi Beethoven. Fiind o muzică scrisă pentru un public fix, cel de la curtea lui Esterhazy, ea trebuia să aibă un ton vesel, să amuze, dar şi să fie în ton cu doleanţele prinţului. De-a lungul deceniilor, din 1750, când a început să compună şi până în 1805, când boala l-a determinat să oprească orice activitate de acest gen, stilul lui Haydn a evoluat în permanenţă, depăşind cu mult nivelul muzicii scrise la comandă.