Am citit cu mare bucurie romanul lui George C. Dumitru, cu impresia ca mi-a povestit copilaria din anii 1980. Nu va temeti, nu e o biografie romantata despre mine. (Nici macar eu n-as citi asa ceva.) Tot ce ramane este un roman despre cotidianul ceausismului tarziu, asa cum il percepe un copil dintr-un sat dobrogean. Dar e lumea vazuta nu numai prin ochii lui George, ci prin ochii unei intregi generatii. Cine a trecut pe-acolo va tresari la fiecare pagina; cine nu - va avea prilejul sa perceapa dinauntru o lume complicata, cu bunele si relele ei. Era bine. Adica era rau, cu comunismul si lipsurile si tot. Dar era bine - asa rezuma protagonistul epoca din care s-a desprins. Si cu el, toata lumea romaneasca. George C. Dumitru scrie o carte plina de umor, care nu schematizeaza, nu exotizeaza si nici nu idealizeaza comunismul tarziu. - Bogdan Cretu

 

Cu Tot ce ramane, George C. Dumitru da cel mai bun roman al sau din ultimii ani; isi da adevarata masura urcand pe campiile luxuriante ale nostalgiei si povestindu-ne - ici zambitor, mai incolo trist, colo de-a dreptul (auto)ironic - nu viata lui, ar fi prea simplu sa intelegem literatura asa, ci o versiune, cum spuneam, "nostalgizata" a propriilor amintiri. Nu stiu daca literatura sau frumusetea vor salva lumea, dar cu siguranta amintirile ne tin in viata. - Cristian Fulas