Volumul de fata are ca tematica regimul juridic al obligatiilor civile extracontractuale, adica al obligatiilor care au o alta etiologie decat contractele civile. Complexitatea subiectului si necesitatea abordarii lui sistematice si coerente au determinat structurarea acestui volum in trei titluri, in functie de diferitele categorii de izvoare ale obligatiilor care au o alta etiologie decat contractele, dupa cum urmeaza: obligatiile nascute din fapte juridice licite savarsite de persoanele fizice si juridice (gestiunea de afaceri, plata nedatorata si imbogatirea fara justa cauza); obligatiile nascute din fapte ilicite ale omului si alte fapte juridice cauzatoare de prejudicii (raspunderea civila delictuala sau extracontractuala); obligatiile nascute din angajamente sau acte juridice unilaterale.

 

Intarzierea in realizarea si publicarea acestui din urma volum al lucrarii noastre de mare intindere, consacrata raporturilor obligationale civile, se explica prin aceea ca, in urma adoptarii si intrarii in vigoare a noului Cod civil, am apreciat ca este necesar sa treaca un interval de timp suficient pentru ca unele dispozitii cu caracter de noutate sa fie analizate de doctrina de specialitate si interpretate de jurisprudenta, avand in vedere intentiile legiuitorului, precum si trebuintele reale ale circuitului civil. Numai procedand in acest fel, am considerat ca acest ultim volum va avea un continut ideatic cuprinzator, cu solutii teoretice si practice corect argumentate si utile, atat pentru teoria, cat si pentru practica dreptului civil.

 

Ne exprimam speranta ca analizele, problematizarile si solutiile pe care le sustinem si argumentam, unele diferite in raport cu ale altor autori, precum si elementele cu caracter de noutate, cu valoare de adevarate mutatii sau schimbari paradigmatice in hermeneutica obligatiilor civile vor fi primite cu interes, chiar daca este posibil sa fie puse in cauza de catre alti cercetatori ai dreptului civil. Si este firesc sa fie asa, cunoscut fiind ca in stiinta nu exista adevaruri absolute si nu este bine sa domine exclusivismul; admiterea alteritatii este o conditie necesara a cunoasterii umane si a progresului in intreaga viata sociala, din toate timpurile, trecute, prezente si viitoare.