Prezenta lucrare este un tratat. Metoda, apar,tine profesorului. Iar daca in unele chestiuni m am lasat antrenat,si sa fiu dus cam departe, mi-am iertat pacatul, dupa principiul mai bine mai mult decat prea putin; caci din multi poti lasa la o parte oricat vrei, dar dinputin nupoti intotdeauna lasa la o parte tot ce-ti trebue. Totusi, tratatul este elementar si, in afara de unele lacune ale lui, reprezinta un minim necesar astazi unei cunoasteri muzicale cat deputin considerabile.
Autorul

Muzica. Sunet. Zgomot

Muzica este arta de a ne exprima bucuriile si durerile cu ajutorul sunetelor muzicale. Sunetele muzicale sunt vibratiuni ale aerului produse de un corp sonor. Corpul sonor poate fi organul vocal omenesc, un instrument muzical, etc. Vibratiunile sonore lovesc organul nostru auditiv impresionandu-ne placut, spre deosebire de zgomot, care ne displace.

Scris. Citit

Sunetele se pot scrie si citi. Citirea sunetelor scrise se face cu glasul — cantand, sau cu un instrument muzical — executand. Ea se mai poate face si in gand. In acest caz, cititorul, muzician experimentat, aude sunetele in partea organului auditiv zisa interioara.

Valori. Durate. Proprietati. Registre

Pentru a scrie sunetele ne servim de semne numite note. Notele au diferite forme, carora le corespund diferite valori, reprezentand corespunzatoare durate ale sunetelor. Sunetele pot fi mai joase sau mai inalte. Pentru a preciza inaltimea sunetelor, ne servim de un grup de linii orizontale si paralele, la mica distanta intre ele, numit portativ. Notele se scriu pe liniile sau in spatiile portativului, mai sus sau mai jos, dupa cum voim sa reprezentam sunete mai inalte sau mai joase. Sunetele pot fi cantate ori executate de diferite voci sau instrumente. Acelas sunet produs de voci sau instrumente, difera prin timbrul sau calitatea lui si prin grosimea sau volumul lui.

Fragmnet:

" Solfegiu

O redare vocală, însă fara cuvinte, ci cu pronunţarea notelor ce se cântă, se cheamă solfegiere sau solmizare; iar cân-trea astfel redată e un solfegiu.

Semnele valorilor de note

Notele pot fi de multe valori; iar durata sunetelor e coespunzătoare valorii notelor. Valorile de note cu duratele de sunet corespunzătoare, se obţin prin divizarea lor în câte două ; iar notele au următoarele forme şi numiri (ex. 9). Valorile de note, de la optimi incolo, se pot uni (ex. 10). Orice valoare se poate prelungi cu orice altă valoare a aceleeaşi note. Prelungirea se arată printr-o linie curbă, numită legato de prelungire (ex. 11).
Prelungirea unei valori cu jumătatea ei, se inseamnă prin-un punct, iar încă cu o jumătate a jumătăţii, prin două puncte (ex. 12). "