Fragment din titlul "Uimitoarea Grace Adams" de Fran Littlewood

"Grace nu are nici cea mai vaga idee unde e. Niciuna, Parca a umblat somnambula prin salbaticie si s-a trezit intr-o comunitate inconjurata de porti din mahon aurite, cu peluzele manichiurate si usile de la intrare ranforsate. La colturile fiecarei case se zaresc camere de supraveghere Pe aleile cu pietris sunt parcate masini Porsche, Lexus, Tesla. S-a cufundat in ganduri - si in trecut - si a mers pe pilot automat, iar acum a ajuns la capatul unui drum infundat, unde sunt porti inalte, o pancarta ce interzice intrarea si dincolo de porti, un teren de golf.
Grace isi scoate telefonul si introduce numele strazi in Google Maps. Apoi ciupeste ecranul cu doua degete, sa aiba o imagine de ansamblu a zonei. Vede imediat ca nu e nicidecum unde se astepta sa fie si e cat pe ce sa se prabuseasca pe loc la pamant. A luat-o gresit la moment dat si trebuie sa fi pierdut o ora. O ora. Poate mai mult, pana reuseste sa revina pe drumul bun. Asta e, zice. Asta e. Las-o balta, Grace. Du-te acasa.
Aseaza tortul pe trotuar si se lasa moale langa el. O doare calcaiul, nu Isi mai simte doua degete si are o durere ascutita in gamba. In spate simte o pulsatie dureroasa care se intinde de la coccis pana in sus, pe coloana vertebrala; nu stie cum o sa se mai ridice vreodata de aici. Inca mai are telefonul in mana si, cu un gest, inchide Google Maps. Apoi degetul ei gaseste singur iCloud si da clic inainte sa se poata opri. Filmuletul e acolo. Se deschide imediat si Incepe sa ruleze.
- Mami! spune fetita ei. Fluture...
Cu ochii lipiti de ecran, Grace rosteste fara sunet cuvintele, inainte sa le auda, de parca o mana din urma, (le parca daca nu le-ar rosti, s-ar putea ca fiica ei sa nu spuna ceea ce stie ca urmeaza sa spuna.
- Ii iubesc, mami!... Si te iubesc si pe tine, mami.
Acum camera se apropie, aducand chipul copilei ei mai aproape. Iata pielea perfecta, ca o piersica, ochii negri, gravi, genele lungi care zici ca au fost cufundate in cerneala neagra. Camera nu se poate apropia suficient de mult, dupa parerea ei.
Grace vede pe harta ca drumul cel mai rapid inapoi catre locul unde vrea sa ajunga e peste terenul de golf. Nu sta pe ganduri. Cu tortul mana, se trage in sus si peste poarta, folosind drept punct de sprijin pentru picior placuta cu Proprietate privata. La un moment dat aluneca si insfaca una dintre tepusele turnate din varful portii, storcind cutia cu tortul intre pieptul ei si gratiile de metal. Cand ajunge cu ambele picioare pe pamant, verifica pachetul. Una dintre muchiile cutiei s-a stalcit, doar putin, nimic ce nu o sa poata impinge la loc si ascunde sub o panglica. Ajunsa in celalalt capat al terenului de golf, da peste un set de crose, lasate in picioare, in mijlocul aleii. Abandonate, isi spune. Si in acelasi timp baga mana in sac Si se serveste cu o crosa. O pune in pamant sa ii incerce rezistenta si simte ca ii creste moralul."