Peter are sapte ani si merge la scoala. Are o invatatoare, un manual de citire, unul de matematica, doua caiete si o multime de creioane cu care scrie si deseneaza. Are si o surioara, Lena, de cinci ani. "Vreau si eu sa merg la scoala!“, spune Lena in fiecare zi si, deseori, in camera pe care o imparte cu Peter, se joaca de-a scoala.

 

Cum o fi sa ai invatatoare? Ce povesti minunate sunt oare in manualele acelea frumos ilustrate? Si ce tot trebuie sa scrii in caiete? I-ar fi mai usor sa se joace de-a scoala daca ar sti si ea cum este, de fapt, la scoala.

 

Si, ce sa vezi, intr-o zi, Peter ii spune Lenei: "Hai, vino cu mine ca sa vezi cum e la scoala." Si cum e? Invatatoarea este prietenoasa, sa socotesti la tabla sau sa citesti nu pare asa greu, in pauza de masa copiii primesc clatite (bine ca Lena nu a nimerit in ziua in care la cantina se serveste peste), iar in recreatie, Lena se joaca alaturi de Peter si colegii sai in curtea plina de frunzele ruginii ale toamnei.