Poezia lui Victor Fala e animata de doua stari pofticioase: de cultura si de natura. La intrebarea personajului sau "ce citesti" (si nu "de ce citesti?") soptesc din subsidiar vocile poetilor dragi: Teodor Duna, Emil Brumaru, Eugen Cioclea, Emilian Galaicu-Paun, Serban Foarta. Tanarul poet provoaca la jocuri de creativitate si inteligenta, conturandu-i-se, in jocul accentelor, sunetelor si a imaginilor, propria sensibilitate artistica. Aceasta anunta un poet ludic si erotic deopotriva, "devorand" - cu o senzualitate agresiva, de animal fantastic urmuzian - carti si femei (marine). Fluxul poeziei sale e viu, intens, cu sevele sanatoase. "dar gaseste si tu o\ cale, gaseste-ti o voce,\ un ritm, mi-ai zis  si\ m-ai parasit".  Si calea si vocea si ritmul lui Victor Fala sunt - deja - o certitudine." - Nina Corcinschi