Cel mai bogat om din babilon. Secretele succesului  universal - Cea mai importanta carte despre bani

"O parte din tot ce castigi sa-ti ramana tie!"
 

Publicata pentru prima data in 1926, cartea de fata a schimbat modul in care milioane de oameni gandesc despre bani. La aproape 100 de ani de la prima editie, este la fel de relevanta ca intotdeauna!

Cele 7 parabole a caror actiune se petrece in Babilon - orasul cel mai bogat din lumea antica, ai carui locuitori pretuiau banii si urmau principii economice rationale - ne dezvaluie secretele universale ale succesului financiar: cum sa strangem bani, cum sa controlam cheltuielile si sa ne gestionam bunurile pentru a le inmulti, cum sa ne satisfacem dorintele, dar sa obtinem independenta si succesul la care altii doar viseaza. Si multe altele!

Un bestseller clasic pentru vremurile de azi si un excelent ghid de educatie financiara!

 
Sunt un fan infocat al simplitatii sfaturilor din aceasta carte. Inlaturand misterul si confuzia care invaluie in general banii, George Clason face ca siguranta financiara sa ne fie accesibila tuturor. - Suze Orman, consultant financiar si personalitate media

Ce-ar putea sa-i invete pe investitorii moderni o carte despre finante scrisa in anii '20 ai secolului trecut? Destul de multe, daca ne referim la minunatele pilde ale lui George Clason, in care sunt explicate fundamentele economiei. - Los Angeles Times

Traducere din limba engleza de Adriana Trandafir.


Publicata pentru prima data in 1926, Cel mai bogat om din Babilon ramane un reper in literatura de educatie financiara. Prin intermediul parabolelor inspirate din intelepciunea babiloniana, George S. Clason ofera principii atemporale despre economisire, investitii si gestionarea banilor. Cartea subliniaza importanta „platii catre sine” si a construirii unei fundatii financiare solide, lectii esentiale pentru oricine doreste sa atinga prosperitatea. Recomandata frecvent alaturi de titluri precum Tata bogat, tata sarac sau Secretele mintii de milionar, aceasta lucrare este ideala pentru cititorii care aspira la independenta financiara si dezvoltare personala.

Iar acum, zidurile trebuiau sa reziste, caci altfel ar fi in-semnat sfarsitul Babilonului.
In jurul lui Banzar era o multime mare de cetateni, palizi si ingroziti, cautand cu infrigurare sa afle vesti despre lupta. Cu uluire soptita priveau raul de morti si raniti ce curgea prin tunel.
Aici era punctul crucial al atacului. Dupa trei zile de incercuit cetatea, vrajmasul navali deodata pe aceasta poarta.
Cei care aparau de pe ziduri reuseau sa tina la distanta platformele si scarile atacatorilor cu sageti, ulei incins si, daca vreunul ajungea in varf, cu lanci. O ploaie de sageti cadea insa dinspre miile de arcasi inamici peste cei ce aparau cetatea.
Batranul Banzar avea cel mai bun punct de observatie. Se afla cel mai aproape de conflict si auzea primul fiecare atac respins al atacatorilor infierbantati.
Un negustor batran se apropie de el, cu mainile tremurande.
- Spune-mi! Spune-mi! il implora el. Nu pot sa intre. Fiii mei sunt alaturi de bunul rege. Nu are cine s-o apere pe batrana mea nevasta. Vor fura tot ce am. Nu vor lasa nimic din hrana pe care o am. Suntem batrani, prea batrani sa ne aparam - prea batrani sa fim luati sclavi. O sa murim de foame. Spune-mi ca nu pot sa intre.
- Linisteste-te, bunule negustor, raspunse strajerul. Zidurile Babilonului sunt puternice. Intoarce-te in bazar si spune-i  nevestei tale ca zidurile va vor apara pe voi si toate ale voastre asa cum apara si comorile bogate ale regelui. Stati aproape de ziduri, ca sa nu va atinga sagetile ce zboara.
Cand batranul pleca, o femeie cu un bebelus in brate ii lua locul.
- Soldat, ce vesti ai de acolo? Spune-mi adevarul, ca sa-l linistesc pe bietul meu barbat. E la pat cu febra de la ranile lui groaznice si staruie sa-si tina armura si lancea ca sa ma apere, caci sunt grea cu copil. Spune ca va fi teribila pofta vrajmasului daca reuseste sa intre.
- Fii cu inima impacata, tu, mama ce esti si mama ce vei fi, zidurile Babilonului te vor apara pe tine si pe copiii tai. Sunt inalte si solide. Nu auzi oare tipetele vajnicilor nostri oameni ce golesc cazanele de ulei incins peste aceia ce se catara pe ziduri?
- Da, aud si asta, dar aud si urletul berbecilor ce bat la portile noastre.
- Intoarce-te la barbatul tau. Spune-i ca portile sunt puternice si rezista la berbeci. Spune-i ca vrajmasul se catara pe ziduri doar ca sa primeasca sulita ce-l asteapta. Ai grija pe drum si adaposteste-te in casa.
Banzar se dadu la o parte, ca sa elibereze calea pentru trupele de intarire, bine inarmate. Pe cand marsaluiau cu scuturi zanganitoare de bronz si pas greu, o fetita il trase pe Banzar de cingatoare."